Bătaie de joc în pieţele de cartier din Piatra Neamţ

Spaţiile agroalimentare dintre blocuri au rămas corigente la capitolul modernizare, iar edilii nu au bani de investiţii. În piaţa din Dărmăneşti trebuie să suporţi vara o şedinţă de saună, iar în spaţiul acoperit din Precista îţi îngheaţă mâna pe sacoşă iarna.

Cea mai mare piaţă de cartier din oraş, cea din Dărmăneşti, resimte şi cel mai mult lipsa unor investiţii care să o transforme într-un spaţiu comercial civilizat.
Încă de la intrare rămâi surprins de numărul mare de negustori care preferă să-şi expună marfa în exteriorul pieţei. Explicaţia o afli după ce intri în spaţiul acoperit atât de la comercianţi, cât şi de la clienţi. „E cald aici de clocotim. Ni se strică marfa din cauza asta şi oamenii, pe bună dreptate, nici nu se uită la ea“, spune cu năduf  Maria Trifan, care vinde la taraba din piaţă.

Ocoliţi de clienţi

„Când plouă, plouă şi în piaţă pentru că acoperişul nu a mai fost schimbat de ani buni. Vara nu ai aer şi se ofilesc legumele, iar iarna îngheaţă tot“, o completează colega de tarabă Ana Ciobanu. Ca să facă economie de timp şi să scutească un drum până la Piaţa Centrală, locuitorii din cartier aleg să cumpere din acest spaţiu chiar dacă trebuie să suporte condiţiile improprii de comerţ.

„Nu pot să merg mereu la piaţa mare pentru cumpărăturile zilnice, aşa că m-am obişnuit aici, la piaţa de cartier. Nu-mi plac însă câinii care umblă prin jurul pieţei. Mai sunt şi borfaşi care speculează clienţii ca să scape repede de marfă“, spune tehnicianul Oprea Stoian. Cei mai vitregiţi de un spaţiu adecvat pentru comerţul cu produse de sezon sunt pietrenii din cartierul Mărăţei.

Piaţa care ar fi trebuit să le ofere o varietate de produse este un loc care nu te atrage în niciun fel să faci cumpărături. „Pentru că sunt puţini comercianţi, iar preţurile sunt mari prefer să merg în Piaţa Centrală chiar dacă mă costă în plus drumul“, spune Maria Solomon. Piaţa din cartierul Mărăţei a fost dintotdeauna „Cenuşăreasa“ pieţelor din oraş.

„Cred că sunt mai multe motive. Poate că zona de amplasare a fost aleasă prost, poate faptul că piaţa mare este situată la o distanţă destul de apropiată de cartier“, crede tânărul Ioan Burculeţ. Nici Piaţa Bistriţa din cartierul Precista nu îndeplineşte condiţiile unui comerţ civilizat, deşi pare mai bine întreţinută decât celelalte două spaţii agroalimentare dintre blocuri.

„Acoperişul cedează des şi tot se cârpeşte să nu ne plouă în cap, iar iarna faci ţurţuri în barbă când e ger“, spune de după tarabă Maria Dumbravă.
„Nu-mi place cum e aşezată marfa, sucurile sunt expuse în baxuri direct în soare. În plus, pentru că spaţiul e deschis direct spre stradă praful ridicat de maşini se depune direct pe verdeţuri“, se plânge Ion Pintilie, un client al pieţei. Situaţiile reclamate nu par să se îndrepte foarte curând de vreme ce edilii nu au în plan investiţii menite să îmbunătăţească spaţiile agroalimentare de cartier. „Pentru acest an nu sunt prevăzute lucrări de modernizare pentru cele trei spaţii de comerţ“, a declarat Vlad Tudor, purtătorul de cuvânt al Primăriei Piatra Neamţ.

De altfel, Piaţa Mare este singura în care comerţul se face în condiţii civilizate. „Modernizarea pieţei a început în 2005. Cupola mare a fost executată pe cheltuiala societăţii Urban şi a costat 1,5 milioane de lei. Partea de etajare a fost executată pe cheltuiala Primăriei, care a cheltuit circa 2 milioane de euro“, a precizat consilierul local Viorel Chirilă.

Vând legume şi fructe pe tarabe improvizate

Comercianţii care vin zilnic la fosta hală agroalimentară din complexul Orion şi-au pus imaginaţia la treabă. Hala agroalimentară care a existat până în urmă cu câţiva ani în complexul comercial Orion a dispărut pentru a face loc standurilor în care găseşti aceeaşi marfă, ieftină şi de calitate. Comerţul cu legume şi fructe se face în spaţii pe marginea îngustelor căi de acces sau chiar sub cerul liber.

O vreme au existat tarabe scoase afară, dar au dispărut când a început construirea bazinului pentru o staţie de pompare a apei potabile. În locul tarabelor au apărut cutii de banane sau lădiţe, pe care precupeţele care nu au apucat să-şi facă stand expun spre vânzare lapte, brânză, ouă, legături de verdeaţă şi chiar plante pentru ceai. Improvizaţiile de acest fel sunt prezente mai ales pe latura dinspre podul peste râul Cuiejdi.

„Aici nu ne spune nimeni nimic, din faţă ne cam alungă“, spune Maria Ibrian (68 de ani), din Piatra Neamţ, care a prins şi vremurile bune în care funcţiona hala. „Când erau tarabele plăteam inclusiv pentru că depozitam marfa, acum nu ne mai ia nimeni niciun ban“, mai spune femeia. Aceasta crede că ar putea fi aduse din nou vreo patru tarabe, dacă s-ar face loc prin apropierea gardului. „Am vrut să merg în audienţă la primar, să îi explic, dar nu am putut trece de o doamnă. I-am scris şi cu confirmare de primire, dar tot nu am primit răspuns“, se plânge Ibrian.