Neamt: PORTRET: Gheorghe Radu rescrie din arhive istoria Basarabiei

Timp de 20 de ani, fostul director al Arhivelor Naţionale Neamţ a adunat documente istorice inaccesibile publicului şi le-a publicat după 1990.

Gheorghe Radu a devenit pasionat de cunoaşterea istoriei Basarabiei din timpul studenţiei. În discuţiile cu profesorii, purtate în afara cursurilor şi seminariilor, a aflat lucruri care i-au stârnit curiozitatea legată de soarta teritoriului de dincolo de Prut. „Profesorul Ion Agrigoroaie atingea în multe discuţii acest subiect. Istoria Basarabiei era discutată mai mult în şoaptă. Ca orice lucru necunoscut, pe noi, studenţii, ne incita şi mai mult“, îşi aminteşte profesorul.

După ce a predat trei ani istoria la şcoala din comuna Boghicea, a intrat în sistemul Arhivelor Statului. A lucrat la Bacău, apoi la Giurgiu, iar din 1983 şi până în 2003 a deţinut funcţia de director la filiala Neamţ a Arhivelor. „Erau cărţi, documente din arhiva specială privitoare la istoria adevărată a Basarabiei, la care nu avea acces oricine. Îţi trebuia aprobare specială“, spune Gheorghe Radu. După dispariţia regimului comunist, a mers la Moscova să caute în arhivele Cominternului răspunsuri la întrebări neelucidate legate de istoria Basarabiei.

Nemţenii, subiect de cărţi şi de articole

În anul 1993, timp de trei luni, a studiat documentele desecretizate şi a înţeles acţiunile ruşilor în teritoriul dintre Prut şi Nistru. „Am descoperit date noi despre politica de rusificare a Basarabiei, despre planurile şi statisticile deportărilor din perioada stalinistă“, mai spune Gheorghe Radu.

În urma studiului documentelor de arhivă, profesorul a reuşit să găsească mărturii legate de contribuţia nemţenilor la întreţinerea legăturilor cu „fraţii de peste Prut“. „Au fost oameni ai locului şi instituţii care au întreţinut permanent ideea de românism. În documente se vorbeşte despre tipografia Mănăstirii Neamţ, despre călugării care în perioada Rusiei ţariste duceau peste Prut cărţi scrise în limba română“, completează el.

Toate aceste lucruri au fost menţionate în peste 3.500 de articole din presa locală şi de specialitate, precum şi în cartea „Basarabia, pâmânt românesc. Aspecte istorico-documentare, legături fraterne judeţul Neamţ-Basarabia“, publicată în două volume oferite cititorilor în perioada 2008-2009. 

Tot în două volume, Gheorghe Radu a cuprins şi aspecte din istoria ţinutului de baştină. În cartea intitulată „Contribuţii la istoria judeţului Neamţ“ a evocat cu ajutorul mărturiilor din documente oficiale oameni şi locuri memorabile ale acestui ţinut. „Am vrut să pun în valoare informaţii despre istoria locurilor privind învăţământul, cultura şi personalităţile care s-au născut şi au trăit în judeţul Neamţ“, încheie Gheorghe Radu.

întrebări şi răspunsuri
Care document v-a impresionat mult?
Cel mai mult m-a sensibilizat  manuscrisul „Pentru limbă şi naţiune“ scris de Alexandru Bineţeanu Poiană. El scria că păstrarea limbii, a credinţei şi a naţionalităţii erau postulatele definitorii pentru cei 106 ani în care Basarabia a fost anexată Rusiei ţariste, dar şi pentru perioada de după 1940. Manuscrisul fusese confiscat de comunişti şi depozitat în Arhive. 

Dacă vremurile nu se schimbau, cum aţi fi valorificat cercetarea?
Nu mi-a fost teamă că nu voi avea ce să fac cu materialele extrase. De fapt, chiar dinainte de ’89 am început să strecor în presa locală date din manuscrise sau documente.

ce-i place
În timpul liber, profesorului Radu îi place să facă drumeţii montane. „Merg mereu pe munte, dar pe Ceahlău sau în Bucegi nu am mai urcat de când eram student“, susţine acesta. De asemenea, îi place să îngrijească grădina. 

ce nu-i place
„Minciuna, lenea şi prostia“, sintetizează Gheorghe Radu lucrurile care nu-i plac. Profesorului de istorie nu-i plac nici oamenii care ajung peste noapte în înalta societate şi uită de unde au plecat.

profil
născut. 23 februarie 1950, comuna Ruginoasa, Neamţ.
studii. Facultatea de  Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi.
familie. Căsătorit, are o fată.