Neasemuitele frumuseţi ale unei minuni naturale, masivul Ceahlău, surprinse într-o emisiune de timbre
0
Romfilatelia a dedicat o emisiune de timbre masivului Ceahlău, fiind imortalizate imagini ale frumuseţilor naturale din acest areal, unele fiind unice.
Despre Ceahlău s-a spus că ar fi muntele sfânt al dacilor,
Kogaionul, „Olimpul românilor“, că este centrul de spiritualitate şi credinţă, că se numără printre cei trei munţi sfinţi din lume, alături de Tabor şi Athos, care au acelaşi hram, Schimbarea la faţă.
Despre frumuseţea sa au scris Dimitrie Cantemir, Gheorghe Asachi, Calistrat Hogaş, Mihail Sadoveanu, Alecu Russo, Alexandru Vlahuţă sau Vasile Alecsandri. Primul dintre cei enumeraţi consemna: „dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul, Pindul sau Pelias“.
Dincolo de toate acestea, masivul a fost pus în valoare şi de Romfilatelia: „Promotoare consecventă a tematicilor care au ca subiect frumuseţile şi bogăţiile naturale ale României, a introdus în circulaţie o emisiune de mărci poştale în ale căror imagini se regăsesc rarităţi ale florei şi faunei întâlnite într-o zonă considerată pe drept o minune a naturii, Parcul Naţional Ceahlău“.
Acester\nduri sunt consemnate, sub titlul „Iubeşte natura! Parcul Naţional Ceahlău“, pe site-ul Romfilatelia.ro, arătându-se că unicitatea arealului este definită nu numai de marea diversitate de plante şi animale, ci şi de raritatea lor.
Emisiunea filatelică este compusă din 12 timbre FOTO Romfilatelia
Iar în septembrie 2016, Romfilatelia edita douăsprezece mărci poştale care ilustrează imagini ale florei
şi faunei existente în perimetrul parcului. Dimensiunea timbrelor este de 33 x 24milimetri şi 24 x 33, tirajul total fiind de 3.946.480, din care 3.889.120 în coală de 80 de mărci plus o vinietă şi 57.360
de timbre în bloc de patru. Ele ilustrază atât flori, cât şi animale.
Floarea Reginei este ocrotită din perioada interbelică
Între ele sunt Floarea de Colţ sau Floarea Reginei; Crucea Voinicului - plantă rară, care creşte doar în Carpaţi şi declarată monument al naturii, Arnica (Arnica montana) o plantă perenă; Genţiana - monument al naturii; Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus) - specie foarte rară de orhidee protejată prin lege. Mai sunt surprinse Fâşa de munte - pasăre care cuibăreşte exclusiv pe înălţimile fără păduri, Forfecuţa - o pasăre sedentară, Măcăleandrul (Erithacus rubecula) zis şi guşă roşie - o pasăre insectivoră, Capra neagră (Rupicapra rupicapra) sau Ursul Brun.
Pe site-ul Romfilatelia.ro se mai menţionează că, din perioada glaciară, au supravieţuit pe munte plante nemaiîntâlnite în altă parte. Se regăsesc păsări rare, adaptate mediului alpin. Peste treizeci de
specii de orhidee, dintre care trei ocrotite de lege fac de asemenea podoaba Ceahlăului. Unul dintre timbre este dedicat Florii de Colţ, căreia i se mai spune Albumeală, Albumiţa, Edelvais, Flocoşiţă, Steluţă, Floarea Doamnei, Siminic sau Tudeliţă, datorită frumuseţii sale şi a aspectului delicat.
Floarea de Colţ FOTO Romfilatelia
Creşte pe pajiştile alpine şi a rămas în mentalul colectiv ca fiind Floarea de Colţ. Numai că, în ultima vreme începe începe să-şi „recapete“ vechiul nume, cel de Floarea Reginei, aşa cum era cunoscută prin jurul anilor 1900. I se spunea aşa în cinstea Reginei Elisabeta a României, căruia îi era extrem de dragă. Cu acest lucru n-au putut fi de acord comuniştii, pentru că tot ce ţinea de regalitate şi
monarhie trebuia uitat.
Dincolo de acest aspect, pentru protejare, autorităţile interbelice au luat măsuri, la începutul anilor 1930 fiind declarată Monument al Naturii, ruperea ei fiind interzisă pe tot cuprinsul României. Erau prevăzute amenzi, iar în caz de recidivă închisoare de la 2 luni la 2 ani.
Ursul brun, totem al călugărilor luptători daci
Un produs filatelic din serie „surprinde“ alt monument al naturii din Ceahlău, Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus). Este cea mai frumoasă orhidee ce creşte în România, o plantă perenă, cu rizom târâtor acoperit cu solzi, din care pornesc rădăcini şi o tulpină cilindrică cu înălţimea de 20-50 centimetri.
Papucul Doamnei FOTO Romfilatelia
Cele 4-5 frunze late şi eliptice, cu nervuri proeminente, sunt aşezate altern pe tulpină, lar florile sunt solitare, sau mai rar câte două, frumos colorate în galben, papucul propriu-zis, şi purpuriu. Partea inferioară a florii seamănă cu un balon umflat, galben ca lămâia. Înfloreşte în perioada mai-iulie în păduri de fag şi mesteacan precum şi în poieni şi tufişuri din zona montană pe soluri calcaroase. În Ceahlău este întâlnită pe Valea Izvorul Muntelui, în zona Curmăturii Lutul Roşu, pe văile Neagra, Bistra Mare - Bistra Mică, pe malurile pârâului Martin şi pe Piciorul Humăriei.
Ursul brun FOTO Romfilatelia
Ursul Brun (Ursus arctos) este un animal longeviv, trăind până la 30 de ani în sălbăticie şi chiar cu 20
de ani mai mult în captivitate. În România, în Munţii Carpaţi se găseşte cel mai mare număr de urşi bruni din Europa. Trăieşte de-a lungul lanţului carpatic, mai ales printre stânci, unde îşi poate crea bârlogul. Fiind un animal puternic, poate parcurge 150 de kilometri într-o singură zi şi se bazează pe auz şi miros. Este prezent în folclor din cele mai vechi timpuri, amintit fiind şi de Mircea Eliade ca totem al unora dintre călugării luptători daci, devenind o figură legendară, privită cu teamă şi admirată, totodată.
Fâşa de munte (Anthus spinoletta) cuibăreşte exclusiv pe înălţimile fără păduri, ale Carpaţilor. Trăieşte în poieni, luminişuri sau la liziera pădurilor unde vegetaţia este deasă, instalându-şi cuibul pe sol, lângă bolovani iar ouăle, în număr de 4-5, au colorit cenuşiu-spălăcit, cu puncte şi virgule întunecate. Femela asigură incubaţia care începe prin luna mai. Coloritul corpului este cenuşiu cu pete mai întunecate pe partea superioară.
Fâşa de munte FOTO Romfilatelia
Vă mai recomandăm să citiţi:
Credinţe de Bobotează. Ce înseamnă „chiralesa“, cuvântul strigat de copii, care alungă relele
Percheziţii la braconieri, făcute „la pont”. Arsenalul descoperit în timpul descinderilor
Se încarcă comentariile...
