Legendele icoanelor făcătoare de minuni de la mănăstirile din Munţii Stânişoarei. Cum au ajuns în România FOTO
0
Icoane despre care se spune că ar fi făcătoare de minuni sunt la mănăstirile Neamţ, Secu, Agapia, Sihăstria, Văratec sau Durău, fiecare dintre ele având poveşti fascinante
În ţinutul Neamţului, ascunse prin codrii de la poalele Ceahlăului sunt câteva mănăstiri care adăpostesc icoane considerate făcătoare de minuni. Fiecare are povestea sa, iar din experienţele şi trăirile credincioşilor care au fost în preajma acestora, închinându-se şi rugându-se, s-au ţesut numeroase legende.
Astfel de icoane sunt la mănăstirile Neamţ, Secu, Sihăstria, Văratec, Agapia sau Durău. Învăluite în mister, icoanele atrag mulţime de pelerini care-şi pun speranţa în puterea lor tămăduitoare, cerând ajutor în momentele grele, rugându-se şi aşteptând ca în viaţa lor să se producă un miracol.
„Unele sunt vindecătoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele aducătoare de ploi şi protectoare ale mănăstirilor şi familiilor credincioase. Fără îndoială, toate icoanele sunt făcătoare de minuni şi ajutătoare credincioşilor. Dar unele poartă o charismă specială, pe care o simte numai cel ce se roagă mult şi cu lacrimi în faţa sfintelor icoane“, scria arhimandritul Ioanichie Bălan, ucenicul duhovnicului Ilie Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, în cartea „Sfintele icoane făcătoare de minuni din România“.
Iar despre o icoană a Maicii Domnului - Cipriota, de la Mănăstirea Secu, un dar nepreţuit păstrat cu sfinţenie de obştea monahală, extrem de plastic scria Hrisostom Filipescu, fost ierodiacon la aşezământul de cult:
„Fiecare mănăstire şi biserică are în interiorul ei o icoană de suflet, o icoană încărcată de istorie şi sfinţită cu rugăciunile cuvioşilor, căutată de paşii pelerinilor ce mereu a cercetat-o cu evlavia cuvenită. Chipurile răsărite din icoane, luminate de candele nestinse şi îndreptate mereu spre noi au îmblânzit timpuri apăsătoare şi au întărit nădejdea în inimi încercate de valurile vieţii. Câte ar putea povesti o astfel de icoană!? Câte rugăciuni fierbinţi au fost aşezate în faţa ei, câte lacrimi au udat-o şi câte suflete i-au îngenuncheat înainte ca la o ultimă scăpare, numai Dumnezeu ştie, căci El le-a şi primit. A ascultat nenumărate şoapte, a văzut credinţa arzătoare a închinătorilor şi ar putea depăna întâmplări
ce le ştim, poate, doar din paginile istoriei sau din experienţa vieţii fiecăruia. E drept că ea vorbeşte, însă doar inimile smerite îi pricep graiul, restul doar se mulţumesc cu prezenţa ei ce aduce peste noi
clipe de veşnicie“.
Odighitria, Îndrumătoarea sau Lidianca de la Mănăstirea Neamţ
Cea mai veche şi mai valoroasă, nu doar dintre icoanele făcătoare de minuni din Moldova, ci din întreaga Românie, este considerată Maica Domnului Odighitria - Îndrumătoarea, sau Lidianca, de la Mănăstirea Neamţ. Se spune că puterea duhovnicească a acesteia vine şi de la vechimea ei, fiind datată ca realizare în anul 665. Tradiţia şi unele vechi însemnări arată că este o copie forte veche realizată după cea a icoanei Maicii Domnului pictată pe un stâlp al bisericii din Lida (Lodd sau Lydda), oraş din Israel unde a fost înmormântat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă.
Odighitria este la Mănăstirea Neamţ de pe la anul 1415 FOTO mmb.ro
Se mai spune că, în anul 665, înainte de a fi hirotonit patriarh al Constatinopolului, fericitul Gherman a ajuns la Ierusalim şi după ce a văzut pe peretele bisericii din Lida icoana Maicii Domnului, a pus meşteri să-i picteze una exact ca cea originală, iar pe verso să fie chipul Sfântului Gheorghe. De aici
şi denumirea „Lidianca“. Conform unor vechi documente, ea a fost donată voievodului Alexandru cel Bun de împăratul bizantin Manuel Paleologu, în 1401, ajungând la Mănăstirea Neamţ, pe la 1415 sau câţiva ani mai târziu, spre sfârşitul domniei domnului moldovean.
„Numeroasele mărturii pe care Mănăstirea Neamţ le-a păstrat ca pe un tezaur nepreţuit vorbesc despre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Odighitria, care ocroteşte ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, dăruită lui Alexandru cel Bun de către împăratul bizantin Manuel al II-lea Paleologul, împreună cu o altă icoană, care se află astăzi în Mănăstirea Bistriţa Neamţului“, scria Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, într-un studiu intitulat „Icoana Odighitria (Lidianca) de la Mănăstirea Neamţ“, publicat în ziarullumina.ro, în iulie 2018.
Episcopul explică şi cum icoana a fost dăruită domnului moldovean. Împăratul Manuel Paleologul dorea ca fiul, Andronic, să îi urmeze la conducerea imperiului. În drum spre Constatinopol, de la cetatea Beciu, Andronic a trecut prin Moldova şi a fost întâmpinat cu cinste de domn şi mitropolitul Iosif, iar ca răsplată printre darurile importante au fost icoanele Maicii Domnului şi a Sfântului Gheorghe, împreună cu o mitră şi un sacos (veşmânt arhieresc din mătase).
Cipriota de la Secu şi Axioniţele de la Agapia şi Sihăstria
Alte două aşezăminte monahale din Neamţ, la fel de căutate de pelerini, sunt cele cunoscutele Agapia şi Sihăstria. Şi aici sunt la mare preţ icoane ale Maicii Domnului, cărora li se mai spune Axioniţa sau
Axion Estin, care din greacă se traduce „Cuvine-se cu adevărat“.
Cea de la Agapia este o lucrare veche şi valoroasă artistic. Se spune că a fost dăruită Schitului Boiştea, tot din Neamţ, de către ctitor, ieromonahul Macarie Bou, în secolul al XIV-lea, iar când acesta a fost desfiinţat, a ajuns la Mănăstirea Topoliţa şi de aici la Mănăstirea Gârcina, în timpul domniei lui Ieremia Movilă (1595 - 1606.).
Icoana Cipriota a fost dăruită de domnitorul Vasile Lupu mitropolitului Varlaam FOTO mmb.ro
În 1803, când călugăriţele de Gârcina au plecat la Agapia, au luat cu ele şi icoana Maicii Domnului cu Pruncul, dovadă a valorii ei. Avea să fie repictată în secolul al XVI-lea, dar după 1970 a fost restaurată, scoţându-se la lumină vechea lucrătură, de o frumuseţe deosebita.
Cât despre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Sihăstria, ea se află în naosul bisericii vechi. Se ştie că a fost pictată la începutul secolului al XIX-lea, la Muntele Athos, de către un călugăr român, care a adăstat acolo în post şi rugăciune. În 1909, ieroschimonahul Ioanichie Moroi, egumen al Schitului Sihăstria, a „îmbrăcat-o“ în argint.
La Mănăstirea Secu, ce dăinuie din prima parte a secolului al XV-lea, este icoana Maicii Domnului, căreia i se mai spune şi Cipriota. A fost oferită de domnitorul Vasile Lupu, în 1647, mitropolitului Varlaam al Moldovei, ca semn de preţuire faţă de marele cărturar şi sfătuitorul său. I se zice Cipriota după locul de unde provine, insula Cipru, fiind pictată în stil bizantin, între 1541 şi 1546.
„Împărăteasa lui Mănăil (Paleolog) şi Măria sa încă au trimis dar Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă o sfântă icoană“
La Mănăstirea Bistriţa, seculară ctitorie a domnilor moldoveni, din apropierea oraşului Piatra Neamt, se află icoana Sfintei Ana, una dintre cele mai cinstite din Moldova, legendele locului spunând că „scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe şi alungă seceta“. Icoana a fost dăruită, în anul 1401, Doamnei Ana, soţia voievodului Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irina (Ana), soţia împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul şi de către patriarhul Matei al Constantinopolului.
Istoricii susţin că ea a fost oferită în dar odată cu Icoana Maicii Domnului - Lidianca sau Odighitria (Îndrumătoarea), de la Mănăstirea Neamţ. Un manuscris din secolul al XVIII-lea, atribuit mitropolitului Gheorghe al Moldovei şi Sucevei (1723-1729), păstrat la Arhivele Statului din Piatra Neamţ, conţine o informaţie privind donaţia icoanei.
Icoana Sfintei Ana a fost pictată la Ierusalim, pe la anul 1200 FOTO mmb.ro
„Iar maica lui Andronic Paleolog îi mera numele Anna, împărăteasa lui Mănăil (Paleolog) şi Măria sa încă au trimis dar Doamnei Annei fericitului Alexandru Vodă o sfântă icoană, Sfânta Ana, maica Maicii Preacuratei, făcătoare de minuni, ferecată şi împodobită cu cheltuială împărăteasă. Iar Măria sa, Doamna Ana, o au trimis dar Mănăstirii Bistriţa, fiind făcută sfânta mănăstire de fericitul Alexandru V(oie)v(od) şi Doamna Ana. Şi acestă istorie am scris eu cu condeiul meu, Mitropolitul Gheorghe, la anul 7231, februarie 19“.
De-a lungul timpurilor, despre icoana ce a fost pictată pe la 1200, la Ierusalim, s-a spus că avea „puterea“ de a face minuni. Arhimandritul Ioanichie Bălan a consacrat acestei icoane o atenţie deosebită, în lucrarea „Sfintele Icoane făcătoare de minuni din România“, apărută la Editura Episcopiei Romanului în 1999, numind-o „a doua între icoanele făcătoare de minuni din România, după cea a
Maicii Domnului de la Neamţ“.
Se mai poveşteşte că la icoana Sfintei Ana s-au rugat pentru a avea copii Maria Enescu, mama lui George Enescu, şi Emilia Porumbescu, mama lui Ciprian Porumbescu.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Legendele schitului îngropat de avalanşă. „În ziua de Paşti, un munte de omăt, desfăcându-se şi surpând stâncile, au îngropat schitul cu toţi săhaştrii“
FOTO Povestea mănăstirii Eroilor, construită pe locul unde 14.000 de oameni au murit într-o cumplită bătălie
Se încarcă comentariile...
