Cum a dispărut conacul Krupenschi, monument de patrimoniu vechi de trei secole, în trei ore
0Conacul din comuna Podoleni, judeţul Neamţ a fost mistuit de un incendiu devastator în iunie 2011. La trei ani distanţă, anchetatorii l-au trimis în judecată pe tânărul vinovat de incendierea construcţiei, după ce au aflat de la acesta cum s-au petrecut faptele.
Bogdan Constantin Vieru, un tânăr în vârstă de 18 ani, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ pentru distrugere. În urma cercetărilor, adolescentul este acuzat că din cauza lui a fost mistuit în 2011, într-un incendiu devastator, conacul Krupenschi din comuna Podoleni, monument de patrimoniu vechi de peste 300 de ani.
Bogdan Vieru, care la acea dată avea 15 ani, şi-a recunoscut vina în faţa anchetatorilor şi le-a relatat acestora cum s-au desfăşurat lucrurile în ziua de 3 iunie 2011. Acesta a declarat că împreună cu un coleg a stabilit să chiulească de la cea de-a treia oră de curs, cei doi oprindu-se apoi în apropierea conacului, unde au fumat câte o ţigară.
În zonă au apărut alţi doi elevi şi împreună au hotărât să intre în conacul părăsit, un loc pe care tinerii îl frecventau ca să fumeze, fiind feriţi de ochii profesorilor. În timp ce se plimbau prin camerele conacului, Vieru a aprins un ziar pe care l-a aruncat lângă un perete, unde se aflau mai multe cartoane şi hârtii.
După ce au plecat, Vieru a revenit împreună cu amicul său deoarece dorea să fie sigur că focul nu s-a extins. Cei doi au constatat când s-au întors în conac că a izbucnit un incendiu şi, cu două sticle din plastic pe care le-au umplut cu apă de la o pompă, au încercat în zadar să stingă focul. Văzând că nu au cum să limiteze extinderea flăcărilor, cei doi au fugit. Incendiul a fost sesizat de un localnic care a sunat la 112, însă intervenţia pompierilor nu a mai salvat nimic din clădire.
În procesul care va începe la Tribunalui Neamţ, Primăria Podoleni s-a constituit parte civilă cu suma de 112.120 lei, din care 110.120 lei reprezintă valoarea distrugerilor, iar 2.000 de lei contravaloarea expertizelor în urma cărora a fost stabilită valoarea pagubelor. Conacul este administrat de primăria comunei din anul 1997, când l-a cumpărat cu 250 de milioane de lei vechi de la moştenitorii boierului Krupenschi.
Clădire de secol XVIII cu o istorie zbuciumată
Clădirea situată la circa 30 de km de Piatra Neamţ, figurează pe lista monumentelor istorice de patrimoniu datând din secolul XVIII. A fost construită în jurul anului 1700, iar primii proprietari au fost un anume Centa, apoi familia Prăjescu. Iancu Prăjescu a fost cel care a înfiinţat în comună şcoala de fete şi cea pentru băieţi, iar fata sa, Maria Pulcheria Prăjescu a fost căsătorită cu avocatul Nicolae Krupenschi, descendent al unei familii poloneze de viţă nobilă stabilită prin aceste locuri încă de prin secolul XV.
Conacul a fost construit în mijlocul unui parc dendrologic care s-a pierdut în timp, ca şi zidurile construite din piatră care înconjurau clădirea.
Conac adus în paragină de comunişti
În perioada 1949- 1953, în vechiul conac a funcţionat şcoala de 7 clase a localităţii, după care a servit drept sediu al SMA Podoleni. Conacul Krupenschi a fost preluat de primărie în anul 1978, iar în încăperi au funcţionat un dispensar, casa de naşteri, cabinetul stomatologic şi biblioteca. Din 2000 şi biblioteca s-a mutat, iar încăperile au fost închiriate mai multor firme. Ultimii „locatari” au fost elevii Şcolii de Arte şi Meserii care au învăţat într-o încăpere în anul 2004.
Trecerea timpului şi nepăsarea au transformat însă clădirea într-un imobil dezolant. Cei care au locuit aici temporar după 1990, ca şi locatarii din perioada comunistă au contribuit din plin la deteriorarea pereţilor. Apa a pătruns prin acoperişul nereparat „mâncînd“ din ziduri, planşee şi podele, pietrele din zid au fost furate pentru alte construcţii, vântul a dizlocat table, iar localnicii au desăvârşit „lucrarea”.
Revendicat şi părăsit
Monica Coandă, singurul descendent direct al familiei Krupenschi, a revendicat conacul în anul 1997, prin Legea 112/ 1995 primind 250 de milioane de lei în schimbul imobilului şi a celor 1,15 ha teren, aferente. Legislaţia s-a modificat, iar femeia ar fi putut să îşi recapete proprietatea, chiar dacă a beneficiat de despăgubiri băneşti, dar numai dacă putea returna suma primită, la nivel actualizat, adică cel puţin un miliard de lei vechi. Nu a făcut-o, iar în 2004, un alt reprezentant al familiei, Georgeta Krupenski Schmitt, cetăţean german, căsătorită cu un arhitect a discutat la primărie preluarea imobilului.
Georgeta Krupenski Schmitt voia să înfiinţeze o fundaţie cultural-turistică, astfel încât să poată obţine gratuit conacul pe care să-l transforme apoi într-un han. Planul a căzut după ce soţul femeii a considerat că investiţia este mult prea mare, iar legislaţia românească este descurajantă.
Primarii comunei din ultimul deceniu au susţinut că nu au avut fonduri pentru a administra conacul.
Pe aceeaşi temă:
Conacul Krupenschi din Neamţ, trei secole de istorie mistuite de la un chiştoc de ţigară aprinsă
Se încarcă comentariile...
