Vizitele împăratului Franz Joseph I la Oradea: a fost întâmpinat de o paradă militară, a admirat focurile de artificii şi a donat 1.000 de florini săracilor
0
După vizita împăratului Iosif al II-lea, a urmat şi vizita lui Franz Joseph, al doilea împărat al casei de Habsburg care a ajuns în oraşul de pe Criş de două ori. În cea de-a doua vizită, a primit o listă cu o parte din doleanţele oraşului, astfel că împăratul a decis să ofere 1.000 de florini pentru ajutorarea săracilor, în condiţiile în care cheltuielile autorităţilor pentru vizita imperială au fost de peste 20.000 de florini.
Istoricul orădean Bujor Dulgău a publicat un articol în care a reconstituit evenimentele legate de Oradea din informaţiile consemnate în protocoalele consiliului orăşenesc păstrate în arhivele locale.
Astfel, la 18 iunie 1852, împăratul Franz Joseph a vizitat Oradea venind de la Arad. La intrarea în comitatul Bihor, suveranul a fost întâmpinat pe teritoriul de astăzi al comunei Avram Iancu, iar în timpul vizitei prin oraş a fost însoţit de primarul de atunci, Csorba Janos. Cu acest prilej a fost iniţiată o colectă publică pentru ridicarea unei statui imperiale.
Oficialităţile, funcţionarii şi nobilii din oraş urmau să întâmpine înaltul oaspete în ţinută de paradă şi săbii de protocol. Împăratul trebuia să aibă la dispoziţie patru cai pentru trăsură şi un vizitiu, iar cazarea înaltului oaspete urma a se face la palatul episcopal romano-catolic.
Cu acest prilej, pe clădiri au fost arborate numai drapele galben-negre şi însemnele imperiale. La sosire urmau să fie trase toate clopotele din oraş, după semnalul paznicului turnului orăşenesc. Pentru protocol urmau să fie pregătite 16-18 trăsuri şi o mulţime de lămpi de iluminat. Acestea din urmă trebuiau folosite în seara vizitei pentru iluminarea oraşului, după care urma să aibă loc un foc de artificii. La această vizită au fost folosite 15.000 de pahare.
Pe 16 mai 1857 a avut loc a doua vizită, de această dată împăratul a fost însoţit de soţia sa, Elisabeta. A ales intrarea înspre Episcopia Bihor, iar pe drum au fost amenajate patru porţi triumfale, potrivit oradeamea.ro
Cerinţele consiliului orăşenesc
Consiliul orăşenesc i-a înmânat împăratului o suplică cu câteva doleanţe ale oraşului. Era solicitat astfel decontul cheltuielilor făcute de oraş în anii 1849-1850 pentru încartiruirea armatei, care se ridicau la circa 60.000 de florini din argint. O cerere importantă pentru dezvoltarea urbanistică era desfiinţarea inelului de terenuri libere din jurul cetăţii. Oraşul cerea libertatea de negociere cu cei doi mari proprietari de teren, Capitlul şi Episcopia romano-catolică. Cu aceeaşi ocazie era facilitat un împrumut pentru oraş şi amânarea construirii spitalului militar din lipsă de fonduri.
Împăratul a primit cu bunăvoinţă doleanţele şi a oferit chiar suma de 1.000 de florini pentru ajutorarea săracilor, însă cheltuielile efectuate de autorităţi pentru vizita imperială se ridicaseră la suma de 20.000 de florini.
Unii istorici locali au menţionat şi o a treia vizită care a avut loc la 10 septembrie 1900 cu ocazia manevrelor militare desfăşurate în Bihor, dar Bujor Dulgău este de părere că aceasta a fost, de fapt, vizita arhiducelui Iosif, comandantul suprem al armatei ungare care a asistat la manevrele militare din poligonul de la Alparea cu ocazia aniversări a 70 de ani de viaţă a suveranului.
Demonstraţia sa este susţinută de lipsa oricăror informaţii privind vizita lui Franz Joseph în ziarul local, „Nagyvarádi Napló”.
Va mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
