PORTRET Mircea Ţucudeanu este jucător şi manager al echipei locale de rugby
0
Fost membru al trupelor speciale, Mircea s-a apucat de rugby destul de târziu, la vârsta de 28 de ani, când alţii se retrag de obicei din activitatea sportivă. A schimbat un teritoriu de război cu altul, în care totul se învârte în jurul mingii, dar care păstrează aceleaşi reguli de „supravieţuire", printre care obligaţia de a-ţi proteja spatele şi colegii.
PROFIL
Născut: 15 martie 1972, Oradea
Studii: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Oradea
Familie: Căsătorit
Deşi nu are sponsori, a reuşit să aducă echipa pe locul trei în Extraliga Ungariei. Vârsta nu l-a împiedicat să facă performanţă, ajungând să joace cu o echipă care a fost de opt ori campioană naţională, de cinci ori consecutiv. „Din cauza lipsei de finanţare, echipa s-a destrămat. Pe scheletul fostei echipe am format eu, în urmă cu şase ani, un nou club de rugby la Oradea”, povesteşte Mircea, care în prezent este atât jucător, cât şi patron al Rugby Club Spartan Oradea. Deşi, de-a lungul anilor, şi-a rupt pe terenul de rugby clavicule, coaste şi glezne, Mircea nu regretă nimic şi merge mai departe, urmându-şi visul de a face un lider din echipa de rugby a Oradei.
Concurează cu cei puternici
„Patru ani am jucat cu noua echipă în România, dar de doi ani concurăm în Ungaria. Am fost invitaţi acolo la un meci de pregătire şi am decis să rămânem în acel sistem competiţional, fiindcă federaţia lor de rugby are o altă mentalitate, este mai deschisă, mai respectuoasă şi te sprijină în tot ceea ce vrei să faci ”, a spus Mircea, dezamăgit de modul în care se petrec lucrurile în sport, în România. Acesta recunoaşte că, la primul sezon la care a participat în Ungaria, în 2008, echipa orădeană nu a avut bani de înscriere, însă federaţia maghiară i-a găsit un sponsor. „În 2009 ne-am clasat pe locul patru în Extraliga Ungariei. Anul acesta ne-am poziţionat pe locul trei şi acum ne batem pentru play off”, a mai spus rugbistul.
Are sportul în sânge
„Alţi sportivi nu fac cu bani ceea ce noi reuşim să facem fără nicio sponsorizare”, a subliniat Mircea, menţionând că toate echipele care concurează în Ungaria au un buget de circa 200.000 – 300.000 de euro. „Noi avem doar buget de deplasare şi de echipamente, de 15.000 de euro pe an”, a explicat acesta.
Înainte de a face rugby, Mircea a jucat şi fotbal şi a făcut arte marţiale. „Am făcut kickbox, dar nu la nivel de performanţă. Trecerea la rugby nu a fost uşoară, fiindcă fiecare sport dezvoltă altă grupă de muşchi, dar m-am adaptat”, a încheiat Mircea Ţucudeanu.
Întrebări şi răspunsuri
Cum te-ai caracteriza?
Nu-mi place să pierd. Îmi suţin mereu colegii.
Care sunt punctele tale forte, ca sportiv?
Ambiţia şi forţa. Prin poziţia pe care o am în echipă, linia a doua, pe grămadă, trebuie să suport presiuni imense din partea echipei adverse, adică forţa degajată de opt jucători de câte o sută de kg fiecare, care împing şi încearcă să mă doboare.
Ce înseamnă pentru tine rubgy-ul?
E un sport complex, care necesită o mentalitate de învingător şi multă disciplină, în care fiecare trebuie să-l suţină pe celălalt. Consider că te ajută să te formezi ca persoană.
Ce-i place
Mircea se relaxează la pescuit, mergând în excursii. „Îmi place să fac alpinism, dar şi scufundări”, a spus sportivul. „Aş citi, dar din păcate nu-mi permite timpul”, recunoaşte Mircea, al cărui film preferat este „Barul de la marginea drumului”, în care Patrick Swayze joacă rolul unui bodyguard.
Ce nu-i place
„Nu suport indisciplina şi oamenii care au senzaţia că ei ştiu întotdeauna mai bine, care comentează doar de dragul de a se auzi vorbind”, a spus Mircea. Nici oamenii iresponsabili şi mincinoşi nu sunt pe gustul său. Fiind o fire activă, nu-i place să piardă timpul.
Se încarcă comentariile...
