Stațiune montană, paravan pentru un tun imobiliar dat într-o zonă protejată

adevarul

Publicat: 12.01.2011 12:42

Ultima actualizare: 10.08.2022 00:21

Ecologiştii acuză instituţii şi oameni cu funcţii importante de abuz în serviciu şi de trafic de influenţă. Printre numele vehiculate se numără Gavrilă Ghilea, prefectul de Bihor, şi Ştefan Seremi, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

Investiţia Companiei de Turism, Hoteluri şi Restaurante „Padiş”, care vrea să facă o staţiune în zona Padiş, este catalogată de ecologiştii de la Centul Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) drept „tun imobiliar”. Scandalul dintre ecologişti şi investitori a început în urmă cu aproape 8 ani.
Mai exact, Mihai Togor, preşedintele CRSE, a spus astăzi că, în urma unor investigaţii, au descoperit mai multe nume importante, implicate în promovarea proiectului din Padiş, în baza unor falsuri. Togor susţine că în zona unde ar urma să fie ridicată staţiunea nu se poate construi nimic, deoarece este Zonă de Conservare Specială. „Cei care au iniţiat proiectul vor să schimbe zonarea pentru a putea construi acolo”, a spus Togor. Potrivit preşedintelui CRSE, printre cei implicaţi în acest demers ar fi Ştefan Seremi, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, şi Gavrilă Ghilea, actualul prefect de Bihor, care este acuzat că este direct interesat de realizarea staţiunii, în condiţiile în care este acţionar majoritar la o firmă care deţine peste 3.000 de metri pătraţi acolo.

Vezi aici adresa prin care ecologiștii cer respingerea avizurilor și autorizațiilor de mediu solicitate de investitor

Schimb suspect de terenuri

"Terenul care se propune construirea acestei aşa zise staţiuni a ajuns în proprietatea acţionarilor într-un mod suspect, prin trei schimburi aprobate de Consiliul Local al Comunei Lazuri de Beiuş, făcute în anii 2003, 2006, 2007", a declarat Mihai Togor. Potrivit acestuia, atrage atenţia diferenţa de teren cu care s-a făcut schimb. Comuna Lazuri de Beiuș a dat investitorilor 85,94 de hectare, situate în Padiș, în schimbul a 42,37 hectare, situate pe teritoriul comunei. "Cei din Lazuri au justificat acest schimb prin fatpul că pe cele 85 de hectare se poate pășuna doar trei luni pe an și sunt departe de localitatea", a subliniat președintele CRSE.

Adresă de la Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

Proiect ilegal

Potrivit Ordinului de Ministru OM 552/2003 şi a hărţii publicate pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) şi în Monitorul Oficial, pe teritoriul Zonei de Conservare Specială a Parcului Natural Apuseni (zonă de protecţie integrală conform OUG 572007), sunt interzise cu desăvârşire activităţile de construcţii-investiţii cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

"Acest proiect nu este numai ilegal din punct de vedere al legislaţiei în vigoare, la această dată aduce grave prejudicii unei arii naturale protejate unice - carstul împădurit Padiș, fiind şi în totală contradicţie cu statutul de arie protejată avifaunistică. În plus, el nu este nici benefic din punct de vedere economic populaţiei din raza celor cinci comune pe teritoriul cărora se află zona propusă pentru dezvoltare a proiectului, beneficiarii principali fiind acţionarii S.C. CTHRP S.R.L., care vor face nu doar o afacere imobiliară profitabilă, ci au şi perspectiva să beneficieze de fonduri structurale şi de fonduri alocate de guvern, prin sprijinul activ, manifestat deschis, al unor persoane din conducerea judeţului şi chiar din guvern. Această implicare a reprezentanţilor autorităţilor publice în sprijinirea proiectului Padiş-Lazuri nu este doar părtinitoare, ci a produs până în acest moment şi acte care pot fi catalogate ca ilegalităţi", se arată într-un memoriu trimis de ecologiștii orădeni președintelui și primului ministru.

Vezi aici care sunt proprietarii terenurilor din Padiș

Vezi aici lista cu persoanele juridicare care dețin terenuri în zona viitoarei stațiuni

Secretar de stat, implicat în scandal

Un alt nume legat de ecologiști de proiectul din Padiș este Silviu Megan, fost secretar de stat în Ministerul Mediului. Acesta este suspectat de ecologiști că ar fi contribuit la tergiversarea aprobării Planului de Management al Parcului Natural Apuseni, realizat pe bani europeni, finalizat în iunie 2006. "Acest lucru a dus la situaţia actuală prin care se încearcă eludarea legilor prin trecerea frauduloasă a terenului împricinat din extravilan în intravilan. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Silviu Megan, personaj care a susţinut făţiş interesele investitorilor, a retrimis ilegal planul către Administraţia Parcului Natural Apuseni în vederea actualizării lui, invocând lipsa Hotărârilor Consiliului Consultativ de Administrare şi Consiliului Ştiinţific, deşi acestea existau", acuză Mihai Togor. Planul retrimis de demnitar prevedea ca zona dorită de investitori să fie scoasă în afara Zonei de Conservare Specială. Ecologistul a explicat că Planul de management este actul care definitivează zonarea internă, din punct de vedere al managementului, care stabileşte activităţile permise, respectiv interzise în fiecare din zonele de management ale parcului.

Paravan pentru tun imobiliar

"Dovada că este vorba de un „tun imobiliar" stă faptul că cea mai mare parte a staţiunii propuse este ocupată de parcele lotizate nu de hoteluri. Acestea sunt destinate de fapt vânzării, în urma investiţiilor care se speră că vor fi făcute din fonduri structurale şi guvernamentale, astfel preţul terenului crescând foarte mult. La această oră se execută cu fonduri structurale un drum judeţean modernizat, spre Padiș, în valoare de peste 20 milioane euro. Chiar şi acum are loc o intensă activitate de vânzare-cumpărare de terenuri în zonă, ceea ce susţine opinia noastră, că de fapt mega-proiectul este doar o afacere imobiliară a celor care au reuşit să obţină terenuri în zonă", mai susține președintele CRSE.

Dovada că prefectul deține teren în Padiș

Deputat și prefect de Bihor, susținători ai proiectului

"Proiectul este promovat insistent de Viorel Popa, de la Cibela Group, protagonist al unor dosare penale, de Ştefan Seremi, fost vicepreședinte al Consiului Județean Bihor și deputat. El a semnat Certificatul de urbanism din 2006, ca vicepreşedinte al CJ, şi a semnat şi vizat harta prin care staţiunea a fost scoasă ilegal în afara Zonei de Conservare Specială. Gavrilă Ghilea, prefectul de Bihor, care este acţionar majoritar în firma SC Oviserga Prest SRL, are 3906 de metri pătrați de teren în zona în cauză şi a acordat în vădit conflict de interes viza de legalitate pentru HCL 38/2010 Budureasa pentru introducerea în intravilan a suprafeţei aşa zisei staţiuni", mai menționează ecologiștii în memoriul trimis la București. „Ştefan Seremi şi-a pus semnătura şi ştampila pe o hartă întocmită ilegal, în 2007, de Calamar Francisc, care pe atunci era angajat al Oficiului de Cadastru Bihor. Harta respectivă a scos în afara Zonei de Conservare Specială suprafaţa de teren pe care vor să construiască staţiunea”, a declarat Mihai Togor. „Avem mai multe adrese de la Ministerul Mediului, care spun clar că este Zonă de Conservare Specială”, a subliniat ecologistul şef.

Neagă acuzaţiile

„Eu dacă am semnat ceva a fost doar pe baza unor adrese primite de la Ministerul Mediului. Terenurile despre care vorbesc ecologiştii nu sunt în zonă de protecţie. Legea spune clar că tot ce este la sud de drumul care leagă Cabana Padiş de Vărăşoaia nu este în zonă protejată. Dacă între timp s-au făcut modificări este altceva”, a spus Ştefan Seremi, fost vicepreşedinte al CJ Bihor. Mai mult, el acuză ecologiştii de interese. „Nu vor să se facă nimic acolo pentru că ei duc turişti străini pe bani mulţi în zonă”, a declarat Seremi. „În ceea ce mă priveşte eu sprijin orice investitor care vine să facă ceva, legal binenţeles, în orice zonă din Bihor”, a spus şi prefectul Gavrilă Ghilea. El nu a negat însă că ar avea teren în zona vizată de investitori. "Nu am întocmit eu harta aia", a declarat Calamar Francisc, fost angajat al Oficiului de Cadastru. Întrebat cum își explică atunci că harta are ștampila și semnătura lui, acesta a spus că nu comentează informația pentru că nu are timp.

Citește aici impactul stațiunii asupra mediului

Rezervație în pericol

Reprezentanții CRSE susțin că stațiunea ar duce la fracționarea unor habitate prioritare și culoare ecologice, la dezechilibre privind freaticul cartic și distrugeri iremediabile ale ariilor naturale protejate, culminând cu punerea în pericol a rezervației științifice Molhașurile de la Izbuce. "Însăşi natura declarată a proiectului este chestionabilă: se doreşte o staţiune de schi într-un platou, în plus într-o zonă în care sunt interzise defrişările. Proiectanţii promit că nu vor defrişa, primăriile în schimb propun defrişări pentru amenajarea pârtiilor. Pârtiile ar afecta şi Biserica Moţului, care este declarată rezervaţie naturală prin Legea 5/2000", subliniază președintele ecologiștilor. Zona molhaşurilor și turbăriilor de la Izbuce, se numără printre primele 5 ca importanţă ştiinţifică din S-E Europei. Ea este investigată ştiinţific de către echipe de cercetători din ţară şi străinătate, sprijinite cu fonduri naţionale şi UE. În zonă există 35 de tipuri de habitate protejate, din care șapte sunt prioritare și 13 specii de mamifere.

Superschi în zonă protejată

Ecologiștii orădeni au declarat astăzi că la inițiativa Ministerului Turismului a fost adoptată Legea 526/2003, pentru programul "Superschi în Carpați". În varianta iniţială a legii, zona Padiş nu era inclusă în acest program, fiind arie protejată. "Ca urmare a unui lobby al persoanelor interesate, zona Padiş a fost introdusă în lista destinaţiilor fondurilor guvernamentale în baza programului „Superschi / Focus Schi în Carpaţi", prin Legea 41/2006", arată Mihai Togor. Acest lucru a fost făcut, potrivit ecologiștilor, pentru ca investitorii de acolo să poată atrage fonduri de la stat și fonduri europene.

Au schimbat strategia

"Cum nu au reușit să scoată terenurilor în afara Zonei de Conservare Specială, inițiatorii proiectului au schimbat tactica, încercând eludarea legilor prin introducerea în intravilan a suprafeţei de teren în cauză pentru a beneficia de un regim mai blând sub autoritatea Primăriei Budureasa", a subliniat Togor. El a adăugat că în acest fel, investitorii au sperat că vor obține mai ușor autorizațiile și avize necesare și se vor putea apuca de lucru. De altfel, Consiliul Local Budureasa a adoptat o hotărâre pentru introducerea în intravilan a celor 85 de hectare. "Am atacat hotărârea Consiliului Local Budureasa și am cerut anularea ei. De subliniat că hotărârea a primit aviz de legalitatea din partea prefectului Gavrilă Ghilea, în condițiile în care el este acționar la firma care deține peste 3000 de metri pătrați în zonă", a mai spus președintele CRSE. Radu Olea, primarul din Budureasa, consideră nejustificate acuzațiile ecologistului. „Prin introducerea terenurilor în intravilan putem verifica ce se întâmplă acolo și împiedica construcțiile și canalizările haotice", a declarat Radu Olea.

Hotărârea Consiliului Local Budureasa

Citește acțiunea formulată în instanță de CRSE, împotriva proiectului din Padiș