PORTRET / Orădeanul Cristian Drimba ştie povestea vinului românesc

Orădeanunl a început să pătrundă în tainele viei şi ale vinului în urmă cu un deceniu. În drumurile pe care le întreprindea prin străinătate, tânărul orădean a ajuns într-un orăşel din Belgia. A fost extrem de impresionat de un local cu două stele Michelin, Oscarul restaurantelor.

PROFIL

Născut 7 mai 1969, Oradea
Studii Facultatea de Ingineri, Universitatea Oradea
Familie  Căsătorit, două fete

 „Nu ştiam că proprietarul restaurantului era un sommelier recunoscut în Belgia. Modul în care au fost asociate gastronomia şi vinul, m-au fascinat. Am devenit pasionat de acest lucru şi mi-am dorit ca aşa ceva să pot să am în fiecare zi, în Oradea.Vizita în acel orăşel m-a marcat şi am realizat că doresc să cunosc mai multe despre vinuri şi gastronomie şi cum poţi să le asociezi în aşa fel încât să existe calitate”, a spus Cristian Drimba.
Însă orădeanul a ajuns să cunoască vinul abia în urmă cu trei ani, când împreună cu câţiva prieteni a decis să ia lecţii de cultură şi civilizaţie a vinului. Sub îndrumarea lui Dorin Popa, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Degustătorilor din România, Cristian Drimba a regăsit în vinurile autohtone frumuseţe, diversitate şi calitate. „Prima lecţie s-a ţinut într-un restaurant, o locaţie elegantă, de clasă. Ne-a fost prezentat vinul de Cotnari. A trebuit să recunoaştem gustul dat de terroirs, de pământul în care a crescut via. Soiul diferă în funcţie de locul în care a fost creat. Au urmat cursuri cu tematică, iar noi eram extrem de pasionaţi. Vroiam să cunoaştem tot mai mult”, a precizat Cristian Drimba.

Revenirea pe pământ românesc
Ca suprafaţă de producţie, România se situează pe locul cinci în Europa şi pe locul nouă, la nivel mondial, cu cele 40.000 hectare de vie cultivată. În urmă cu mai bine de şase decenii, românii posedau cultura vinului, fiind furnizori ai Casei Regale şi exportând cantităţi mari în Europa. În perioada comunismului, din cele peste 300.000 hectare de vie s-a ajuns la 70.000. „Demersul de cultură şi civilizaţie a vinul s-a făcut deja. Ţările cu tradiţie şi-au respectat blazonul, însă au valorificat la maximum solul. Noi abia acum am început. Este adevărat că mai mult străinii investesc în România, însă important este că s-au investit deja milioane de euro. E un sentiment plăcut să poţi să devii mândru de ţara ta”, spune tânărul care este membru fondator al Asociaţiei Millesime, care a inaugurat primul Centru de Cultură şi Civilizaţie a Vinului, din România. În şcoala orădeană un grup de lectori vor forma viitori specialişti, care vor readuce tradiţia vinului autohton în elita mondială. „Am avut un sentiment de inferioritate şi trebuie să ne regăsim ancora. Cu vinul am o revelaţie”, spune Cristian Drimba.

Întrebări şi răspunsuri

Care a fost cel mai bun vin pe care l-aţi degustat?
Nu aş putea spune că am un vin preferat. Am degustat şi vin care se vindea cu 150 euro sticla. Trebuie să spun că preţul îl poate face pe consumator, subiectiv. Este mai bine să îi ştii preţul înainte de a-l consuma.

Ce podgorii de calitate există în judeţul Bihor?
Vinul din România este de calitate şi acest lucru este recunoscut încet, încet şi de ţările cu tradiţie. Judeţul Bihor are doar producători mai mici, care nu s-au impus încă la nivel naţional. În judeţ există trei centre viticole, la Tileagd, Oradea şi Biharia şi două podgorii, la Diosig şi Valea lui Mihai. Fără îndoială cel mai bun vin din judeţ provinde din podgoria Diosig.

Ce-i place
Cristian Drimba nu se consideră un tip sofisticat, însă îi plac eleganţa şi bunul gust şi sinceritatea. Îi plac de asemenea, gastronomia şi gustările rafinate. Respectă şi aşteaptă de la semenii săi acelaşi lucru.

Ce nu-i place
Detestă nesimţirea care ne înconjoară, prostul gust, lipsa de informare la orice nivel şi în orice domeniul. „Nesimţirea şi lipsa respectului ne strică, ne afectează. Mă deranjează şi faptul că unii uită să îşi asume responsabilitatea pentru acţiunile lor. Şi mă refer aici de la un om de rând la un preşedinte, toţi trebuie să îşi asume responsabilităţi. Românii, din păcate nu sunt foarte bine pregătiţi”, spune Cristian Drimba.