PORTRET: Orădeanca Anca Turcuţ este prinţesa din poveştile pentru prichindei

De aproape trei ani, tânăra dă viaţă porsonajelor din poveştile copilăriei, pe scena Teatrului pentru Copii şi Tineret Arcadia.

PROFIL
Născută. 3 februarie 1982, Oradea
Studii. Academia de Teatru şi Film I.L Caragiale, Bucureşti
Hobby. Teatru, muzică şi literatură

Anca Turcuţ şi-a început colaborarea cu teatrul mare încă din vremea studenţiei, dar a ales să dea viaţă, pe scenă, personajelor copilăriei „Am decis să dau examen pentru actorie în clasa a X-a, îndrumată fiind de profesoara de franceză care m-a cooptat în trupa de teatru în franceză a Liceului de Artă”, îşi aminteşte tânăra. Cu trupa Terminal Jojo, Anca a colindat întreaga Europă. A jucat pe scenele din Ungaria şi chiar Franţa şi a câştigat şi câteva premii. Anca îşi aminteşte şi acum de piesele dragi, Burghezul Gentilom şi Aceşti lupi răi, câteodată, o adaptare după piesa „Scufiţa Roşie”.
Cu un bagaj de cunoştinţe şi ceva experienţă pe scenă, de la pasiune până la alegerea carierei nu a fost decât un pas. „Am ales între muzică şi teatru, cu toate că ştiam că teatrul nu îmi va aduce beneficii financiare. M-am pregătit cu o actriţă de la teatrul din Cluj, Melania Ursu, şi am intrat în clasa lui Dorel Vişan”, povesteşte actriţa. Anca Turcuţ a colaborat încă din primul an de studenţie cu actorii Teatrului de Stat din Oradea, însă după absolvire, şi-a îndreptat atenţia către mass-media. „Am lucrat o perioadă la o televiziune locală”, spune Anca.

Revenirea la prima iubire
În 2007, Anca Turcuţ s-a întors la teatru şi a descoperit lumea magică a teatrului pentru copii şi tineret. A ajuns în teatru la începutul stagiunii şi a preluat multe roluri. Anca a jucat pe scena orădeană în roluri de prinţese, Albă ca Zăpada, dar a întruchipat şi diferite animale, toate pentru copii. „Toate rolurile îmi plac, dar cel al Prinţesei din piesa Făt Frumos cel Mofturos şi un Zmeu Întors pe Dos este preferatul meu. Asta pentru că mi-a oferit posibilitatea să improvizez, să fiu spontană, ceea ce naşte situaţii hazlii”, spune, zâmbind, tânăra. Anca a interpretat zeci de roluri, dar îşi ascunde cu greu emoţiile atunci când se pregăteşte să păşească pe scenă.

Public receptiv
„Copiii sunt mai deschişi, mai sinceri şi receptivi. Dacă publicul mare ezită să aplaude la o scenă comică, cei mici o fac cu dezinvoltură. Aplauzele sunt ca o hrană spirituală, un gest de mulţumire”, spune actriţa care îşi doreşte ca oamenii din breaslă să fie apreciaţi la adevărata lor valoare.

Întrebări şi răspunsuri

De ce ai ales teatrul pentru copii şi tineret?
Am colaborat cu teatrul mare în perioada 2000-2006. Am dorit să am experienţa teatrului pentru copii. Nu am exclus niciodată această oportunitate. Îmi plac foarte mult copiii şi astfel am ocazia să îi învăţ, cât pot, ce înseamnă moralitatea, iubirea pentru frumos. Actorul din teatrul pentru copii îşi aduce contribuţia la modelarea societăţii.

Ce momente comice ai trăit pe scenă?
În timpul unei piese pe care am jucat-o în cadrul unui festival la Gyula, în Ungaria, s-a rupt canapeaua pe care stăteau actorii. Acum două săptămâni, am rămas fără lumini în Casa de Cultură din Tinca.

Ce-i place
Anca Turcuţ spune că îi place foarte mult să călătorească. În vacanţe sau în timpul turneelor de teatru a redescoperit frumuseţile ţărilor mediteraneene şi adoră Spania, Franţa şi Italia. Îi place foarte mult marea. Adoră să meargă la teatru sau la concerte.

Ce nu-i place
Tânăra detestă lipsa bunului simţ şi a moralităţii. Nu îi plac mitocanii şi dezaprobă lipsa interesului pentru educaţie şi cultură. Nu îi plac oamenii mincinoşi şi cei fără scrupule, oameni care ar fi capabili să facă orice ca să îşi atingă scopul.