Femeile din popor care le-au sucit minţile regilor şi domnitorilor. Carol al II-lea s-a îndrăgostit de o tărăncuţă din Bihor, iar Ştefan cel Mare, de o pescăriţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Nu soţiile sunt cele mai adorate, ci amantele!”, spunea Carol al II-lea, rămas în istorie drept Regele Playboy. Idilele “secrete” ale încoronaţilor din istoria ţării, de-a lungul timpului, nu au fost deloc puţine. Fie că vorbim despre regi, fie despre domnitori.

Fără niciu dubiu, aventurile amoroase l-au făcut cunoscut pe şarmantul rege Carol al II-lea, care a reuşit să frângă multe inimi. Fie că este vorba despre domniţe de viţă nobilă sau despre simple ţărăncuţe.

Printre cele care i-au sucit minţile regelui, se află şi o ţărăncuţă din Bihor, care a reuşit să-l impresioneze pe rege prin frumuseţea sa, după ce i-a dat să bea apă dintr-un ulcior de lut. Tânăra a fost luată la Bucureşti şi a făcut parte din suita regală. Ba mai mult, a fost model pentru una dintre bancnotele din acea vreme.

Întâlnirea dintre cei doi s-a petrecut la 6 iunie 1930, când avionul cu care regale Carol al II-lea venea de la Viena spre Bucureşti a rămas în pană de carburant şi a aterizat în marginea satulu Vadu Crişului din Bihor.

Maria Mudura, o tărăncuţă din sat, i-a dat regelui să bea apă din ulciorul de lut. Frumuseţea ei i-a luat minţile regelui, astfel că a ajuns la Bucureşti, unde a făcut parte din suita regală. La 8 iunie 1940 cu ocazia aniversării a 10 ani de la revenirea în România, regele a emis o monedă de aur de 42 g, cu diametrul de 41 mm care o reprezintă pe fată. O statuie a fetei cu ulciorul cu apă, statuia Modurei,  a fost amplasată în centrul fântânii Modura, din parcul Herăstrău.

Boala care-l împingea pe Carol al II-lea spre aventuril amoroase

Potrivit istoricului Dan Falcan Carol al II-lea şi-a început de tânăr viaţa sexuală. Aşa cum era moda acelor vremuri, pentru acest pas, fiecărui rege i se aducea câte o fată. La nici 17 ani, regele şi-a început viaţa sexuală cu o tânără actriţă de la Teatrul Naţional. După o partidă de amor fata s-ar fi văitat: „M-a omorât, de 14 ori, şi niciodată mai puţin.”

În vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, aventurile amoroase erau tot mai intense pentru rege, şi din relaţia cu Maria Martini, o tânără de liceu, s-ar fi născut o fetiţă ceea ce a dus la discuţii aprinse printre membrii Curţii Regale.

Se îndrăgostea de aproape fiecare femeie, frecventa bordelurile sau îi erau aduse femei la palat.

„De fapt, se ştie că suferea de o boală, priapismus, era excitat tot timpul. Boala era un chin şi pentru el şi pentru femeile din jurul lui”, explică istoricul Dan Falcan.

regele ferdinand

Miţa Biciclista, printre iubirile lui Ferdinand

Ferdinand, tatăl lui Carol al II-lea, a avut şi el o serie de aventuri. La 23 de ani, s-a îndrăgostit de Elena Văcărescu, domnişoara de onoare a reginei, iar după un an de relaţie, Carol I a pus piciorul în prag. Şi Consiliul de Miniştri, condus de Lascăr Catargiu, s-a împotrivit categoric spunând: „Majestate, aiasta nu se poate!”.  „Ferdinand s-a conformat, iar Elisabeta a fost mazilită. Elena a plecat în Franţa şi nu a mai revenit. A devenit acolo diplomat de succes şi scriitoare”, adaugă istoricul Falcan. Ferdinand s-a retras la castelul natal din Sigmaringen.

O altă aventură pe care Ferdinand ar fi trăit-o este cea cu Maria Mihăescu, cunoscută drept Miţa Biciclista. Cei doi ar fi fost văzuţi împreună de mai multe ori, iar casa numită „Miţa Biciclista” din Capitală se pare că i-ar fi fost dăruită curtezanei chiar de către rege. 

Ştefan cel Mare - a iubit o pescăriţă din Hârlău

image

Ştefan cel Mare a fost unul dintre domnitorii care cerea să i se aducă ibovnice în fiecare sat unde poposea. O anume Călţuna din Brăila a avut o aventură cu domnitorul, chiar dacă era căsătorită, fiind considerată o femeie cu moravuri uşoare. Scrieriile vremii spun că în urma aventurii dintre cei doi s-a născut fiul lui Ştefan, Mircea.

O altă aventură amoroasă a trăit-o Ştefan cel Mare cu Maria din Hârlău, o pescăriţă, soţia unui neguţător de peşte din Hârlău, numit Rareş. În acel oraş, Ştefan a pus să fie zidite curţi domneşti, dar şi o biserciă. Potrivit istoricilor, el se oprea deseori în acest oraş lângă frumoasa lui pescăriţă, pentru a mai uita de osteniile războiului. Din aventura amoroasă a celor doi s-a născut Petru Rareş, care a moştenit caracterul războinic, întreprinzător şi îndrăzneţ al tatălui său.

A fost botezat după “numele muierii ce au fost după după alt bărbat, târgoveţ din Hârlău, ce l-au chemat Rareş”, scrie Grigore Ureche în “Cronicarii moldoveni”.

Mihai Viteazul şi Tudora

mihai viteazul

Tudora, o tânără deşteaptă foc, era fiica lui Mihai Grecu din Târgşor, mare negustor a reuşit să-i sucească minţile domnitorului Mihai Viteazul. Cum Mihai voievodul venea des pe la curţile din Târgşor, fie la vânătoare, fie pentru a face afaceri, tânără s-a îndrăgostit nebuneşte de el. Scrierile vremii spun că nu lăsa pe nimeni să se apropie de el,  îi ducea de mâncare, băutură, îl spăla pe picioare. În primavara lui 1597, când voievodul a stat mai mult prin părţile acestea, a observat frumuseţea feţei şi  isteţimea ei.

În acel an, între cei doi au avut loc sărutări şi dezmierdări, iar în anul următor, Mihai Viteazul nu şi-a mai putut stăpânii pofta, astfel că în toamna lui 1599, Tudoriţa a rămas însărcinată şi nouă luni mai târziu a născut o fetiţă. A fost botezată cu numele de Marula, iar Tudora a primit moşii şi alte scumpeturi. După moartea domnitorului, Tudora a refuzat să se căsătorească. Legenda spune că Tudora era  o femeie războinică şi vitează care îl însoţea pe Mihai Viteazul în bătălii şi se spune chiar că i-ar fi salvat viaţa.

Cocuţa, iubirea lui Cuza

alexandru ioan cuza

Printre domnitorii care au ales să trăiască iubiri ferite de ochii lumii se află şi Alexandru Ioan Cuza. Cocuţa Conachi Vogoride, soţia caimacamului Nicolae Vogoride, a fost prima pe lista relaţiilor extraconjugale ale lui Cuza. Ei îi datorează domnitorul o ascensiune rapidă în cariera militară.

Cocuţa a fost cea care a transmis unioniştilor scrisori ale soţului ei Nicolae Vogoride scrisori care dovedeau falsificarea alegerilor din 1857. Scrisorile au fost folosite de partizanii unirii pentru denunţarea ilegalităţilor în faţa reprezetanţilor puterilor occidentale şi au dus în cele din urmă la anularea scrutinului.

Vă mai recomandam:

Cât de mare era Ştefan cel Mare? Zece lucruri pe care nu le ştiai despre domnitor. Adevăr sau mit: a avut sute de femei şi era mai sângeros decât Ţepeş

De ce se urau de moarte domnitorii Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia dintre cei doi verişori apare într-un document ţinut la secret de Vatican

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite