Fostul şef al finanţelor bihorene, condamnat la închisoare pentru mită de aproape 2 milioane de lei, a fost achitat la Bucureşti

Ioan Lascău, fost director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, a fost condamnat în ianuarie 2010, de către Tribunalul București, la șapte ani de închisoare, pentru trafic de influenţă. Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat însă miercuri, cu explicaţia că faptele de care Lascău a fost acuzat nu ar exista.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut pe Ioan Lascău în octombrie 2004, pe vremea când era consilier preaderare în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit anchetatorilor, Lascău ar fi pretins circa 1.800.000 de lei patronului firmei Repcon, Mircea Nistreanu, pentru a-l ajuta la decontarea rapidă a unor lucrări de investiţie făcute în beneficiul Administrației Naționale Apele Române. În schimbul banilor, Ioan Lascău ar fi promis că intervine pe lângă funcționari din Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii, pentru ca omul de afaceri să îşi recupereze mai repede banii. În urma înțelegerii, fostului şef al finanţelor bihorene îi reveneau aproximativ zece procente din suma de 18.500.000 de lei, pe care trebuia să o deconteze statul firmei Repcon.

Mutat între instanţe

Până să ajungă să fie condamnat, dosarul lui Ioan Lascău a fost mutat ani întregi între instanțe. Inițial cazul s-a judecat la Oradea, după care, în 2005 instanța bihoreană a decis scoaterea  de pe rol a dosarului şi trimiterea acestuia la Tribunalul Braşov, după ce Ioan Lascău a cerut strămutarea. La scurt timp Ioan Lascău a invocat excepţia de neconstituţionalitate şi dosarul a ajuns la Curtea Constituţională. Fostul şef al Finanţelor Publice și-a motivat cererea prin faptul că ar fi fost nedreptăţit deoarece nu a fost citat şi ascultat cu prilejul certificării de către instanţă a înregistrărilor convorbirilor telefonice folosite ca şi probe de anchetatori. Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a retrimis dosarul la instanţă pentru judecare. În 27 iunie 2006 însă, Ioan Lascău invocă din nou excepţia de neconstituţinalitate, însă şi de această dată Curtea Constiţională o respinge şi retrimite dosarul la Tribunalul Braşov de unde mai apoi a ajuns la instanța din capitală, unde a și fost judecat.

 Condamnat la şapte ani de închisoare

În ianuarie 2010, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Lascău la şapte ani de închisoare cu executare şi a decis că acesta trebuie să plătească statului cheltuieli de judecată de 10.000 de lei. Avându-l ca avocat pe renumitul Gheorghiţă Mateuţa, cel care l-a apărat în procese şi pe Gigi Becali, Ioan Lascău a făcut imediat apel împotriva sentinţei date de prima instanţă.

Iţele încurcate ale justiţiei

În luna mai 2010, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti  au dispus casarea sentinţei şi retrimiterea cauzei spre rejudecare, înapoi la Tribunalul Bucureşti. Ioan Lascău a atacat soluţia de condamnare, prin recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a dispus, în ianuarie 2011, reluarea procesului la Curtea de Apel Bucureşti. Procesul, reînceput în aprilie 2011, s-a încheiat miercuri, 4 ianuarie. Magistraţii au decis achitarea lui Lascău, aducând o motivare halucinantă, şi anume că fapta de care acesta a fost acuzat nu există. Ce l-a salvat pe fostul şef al finanţelor bihorene a fost faptul că Mircea Nistreanu, cel care l-a denunţat în 2003, nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, şi că înregistrările convorbirilor telefonice folosite ca probe împotriva lui au fost obţinute în condiţii ilegale. Soluţia dată miercuri nu este definitivă, putând fi atacată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Avere de funcţionar

În timpul anchetei, procurorii DNA au efectuat mai multe percheziţii la casele lui Lascău. La subsolul vilei din Oradea, anchetatorii au descoperit un seif îngropat în perete, ascuns sub un tablou cu 20.000 de dolari, 8.000 de euro, şapte ordine de plată în valoare de 11 miliarde de lei, nouă cereri de contracte şi constituire de depozite bancare la diverse bănci, un extras de cont pentru certificate de depozit la o bancă, cinci ceasuri de firmă (Emporio Armani, Cadet, Swansenm Seiko). În autoturismul Mercedes Benz E 220, anchetatorii au găsit un contract de schimb imobiliar autentificat şi un contract de garanţie prin depozit bancar şi un contract de depozit colateral. La momentul respectiv Ioan Lascău deţinea patru imobile. Cel percheziţionat avea piscină, sală de biliard, jacuzzi, saună, garaj, trei dormitoare, două băi, toate încăperile fiind decorate cu mobilier din lemn masiv.

Suspectat și de alte fapte de corupție

În urma extinderii cercetărilor pe vremea când Lascău era în arest, procurorii au stabilit că se mai face vinovat de o infracţiune de luare de mită. În anul 2002, Ioan Lascău ar fi pretins şi primit trei miliarde de lei vechi de la administratorul unei firme, în schimb promiţându-i afaceristului că nu, în virtutea funcţiei pe care o deţine, nu va dispune nici nu va afectua controale financiare la societatea comercială respectivă şi că nu va demara procedura executării silite a datoriilor faţă de bugetul de stat, cu toate că acestea erau scandente. De asemenea,  în anul 2004, în luna martie, Ioan Lascău a mai fost urmărit penal de DNA, el fiind acuzat atunci de efectuarea unor operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia lui şi pentru utilizarea unor informaţii deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu, însă ulterior a fost scos de sub urmărire şi repus în funcţie şi la scurt timp numit consilier pe probleme de preaderare în Ministerul de Finanţe.