La 70 de ani, bihoreanul Teodor Ianc deţine cea mai mare livadă cu mere bio din judeţ

Numărul agricultorilor care au trecut la culturi bio a ajuns la 300, în condiţiile în care, în 2011, erau doar 50. Inginerul Teodor Ianc (70 de ani) deţine cea mai mare livadă cu mere bio din judeţ.

Recolta cu produse bio atrage tot mai mulţi agricultori. În Bihor numărul acestora a crescut de şase ori în ultimul an. Tot mai mulţi bihoreni aleg să cultive ecologic. „Dacă anul trecut aveam înregistraţi undeva la 50 de agricultori cu produse bio, în acest an numărul lor se apropie de 300. Agricultorii aleg această variantă pentru a obţine un punctaj mai mare la proiectele depuse pe măsura 141 (program pentru apicultură-n.r.) sau 112 (instalarea tinerilor  fermieri - n.r.)", ne-a spus Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor. Cu alte cuvinte, fermierii obţin mai mulţi bani în cazul acestor ferme bio. În Bihor sunt cultivate peste 1000 de hectare de cereale bio, peste 300 de hectare cu pajişti bio şi peste 90 de hectare de plante nutrient bio.

Povestea cele mai mari livezi bio

Teodor Ianc (70 de ani), este bihoreanul care are cea mai mare livadă de mere bio din judeţ. Cultivă aceste fructe pe o suprafaţă de 20 de hectare, în localitatea Cheresig, la aproximativ 20 de kilometri de Oradea. A pornit afacerea în urmă cu şase ani prin programul SAPARD. A avut nevoie de 180.000 de euro, jumătate din sumă fiind asigurată din bani europeni, în timp ce cealaltă jumătate a obţinut-o prin împrumut bancar. Pe cele 20 de hectare de teren a plantat peste 18.000 de meri. „Am plantat opt soiuri de meri, pe care i-am cumpărat din Ungaria. Sunt meri rezistenţi, care nu au nevoie de irigaţie. Datorită soiurilor rezistente, facem tratamente puţine, iar tratamente chimice deloc", ne-a spus inginerul Teodor Ianc.

Valorificare rapidă

Cum românii sunt tot mai interesaţi de produsele bio, în special de fructele bio, valorificarea merelor este destul de simplă. Anul trecut, de pe cele 20 de hectare, au fost culese 220 de tone de fructe, iar în acest an inginerul Ianc speră să adune peste 250 de tone. Toate fructele au fost valorificate. „Am încheiat contracte cu şcolile din judeţ, am vândut în piaţă şi am furnizat unei fabrici de suc din Carei", ne-a spus inginerul. Recolta fructelor începe în luna august şi durează până în octombrie, în funcţie de soiurile cultivate. Merele sunt depozitate într-o hală ventilată care are o capacitate de 200 de tone.

A ales să cultive merele bio pentru a beneficia de subvenţie de la stat. Din păcate, aceasta este destul de mică în comparaţie cu alte terenuri agricole. Anul trecut, pentru cele 20 de hectare bio, Teodor Ianc a primit 12.000 de lei. „În viticultură s-a făcut treabă bună cu reconversia. Ni s-a promis şi nouă, dar încă aşteptăm", spune bărbatul. La poarta fermei, fructele se vând cu 1,2-1,3 lei /kilogram plus TVA în timp ce la tarabele din piaţă preţul lor ajunge la 3 lei kilogramul. „Dacă producţia este bună preţul nu este mic", afirmă bihoreanul.

CD-urile îndepărtează graurii

Un duşman de moarte al livezilor sunt stolurile de grauri. Ani la rând, a căutat şi Teodor Ianc o metodă prin care să scapte de aceste păsări. „Şi în străinătate am căutat produse prin care să îndepărtez păsările, dar niciuna nu a avut efect. Am aflat de efectul pe care CD-urile îl au asupra zburătoarelor şi am încercat, iar de atunci nu mai am proble cu graurii", mărturiseşte agricultorul. În fiecare capăt al rândului, dar şi la mijloc sunt legate CD-uri, iar în bătaia vântului acestea se mişcă, emană raze care împiedică graurii să se apropie de livadă.

Teodor Ianc a terminat şcoala pofesională de agricultură, şcoala tehnică de maiştri horticoli şi facultatea de Horticultură din Bucureşti. A lucrat ani buni la staţiunea de cercetare pomicolă din Oradea, iar când s-a pensionat a ales să continue să lucreze pământul. La început s-a axat pe culturile mari, dar de şase ani a renunţat la ele si preferă  merele bio.