Cea mai mare bazilică romanică, din Transilvania, transformată în coteţ

Bazilica din Tămaşda

Cea mai mare bazilică romanică din Ardeal, aflată în localitatea bihoreană Tămaşda, care ar putea atrage mii de turişti, este folosită drept coteţ pentru găini şi atelier pentru scule. Autorităţile nu au făcut nimic pentru a reabilita monumentul istoric. Abia acum, Direcţia pentru Cultură Bihor poartă negocieri cu proprietarul.

Bazilica din Tămaşda, o localitatea bihoreană aflată la 70 de kilometri de Oradea, este un monument istoric de categorie B, are o vechime de peste 900 de ani, fiind cea mai mare biserică romanică din Transilvania, conform Direcţiei Judeţene de Cultură Bihor. Este menţionată  pentru prima oară în "Carmen miserabile", o cronică a canonicului Rogerius, care aminteşte că s-a retras aici din calea tătarilor în anul 1241. Rogerius vorbeşte despre distrugerile pe care atât bazilica, dar şi târgul ridicat de coloniştii saşi şi cavalerii teutoni, le-au suferit cu această ocazie.

 Arhitectură în stil romanic şi gotic

„Pons Thomae", Tămaşda de azi, avea mai multe biserici, ceea ce denotă existenţa unei aşezări cu siguranţă mai vechi. Se apreciază că la momentul devastării de către hoardele tătare, în anul 1241, târgul avea o vechime de cel puţin 100 de ani. Este o bazilică în construcţia căreia regăsim stilul arhitectural romanic, dar şi stilul gotic, în modelul porţii de la intrare. Construcţia din cărămidă este prevăzută cu o navă centrală şi două laterale, cu cor, absidă semicirculară şi absidiolă.

Şi găinile au nevoie de iarbă

O familie din localitatea bihoreană Tămaşda s-a trezit vecină cu impunătoarea bazilică. Şi cum nimeni nu s-a îngrijit în ultima vreme de ea, Turkosi Rozalia a considerat că e mai bine să-şi lase găinile în zonă. „Găinile trebuie să mămânce iarbă. Nimeni nu a făcut nimic. Nimic nu s-a schimbat. Au săpat, au căutat ceva, au găsit oase pe care le-au curăţat şi le-au pus înapoi. Ar trebui să facă statul român ceva dacă ar avea din ce", susţine femeia. Până atunci, basilica rămâne în stăpânirea găinilor. Un coteţ şi o magazie improvizată au fost amenajte aici.   

Se amână restaurarea

După căderea regalităţii maghiare sub turci în anul 1541, Bihorul a intrat în componenţa principatului autonom Transilvania. În 1660 turcii au ocupat Oradea şi întreg ţinutul pe care-l vor stapâni pâna în 1692. După această invazie turcească biserica nu a mai servit niciunui cult. Ulterior, în baza unor documente datate cu anul 1800, aceasta se afla în posesia baronului Bors. Monumentul se deteriorează pe zi ce trece din cauză că autoritţile române amână momentul începerii restaurrii. Acum, monumentul este în proprietatea primăriei.  

 "România are legi foarte bune, problema este că nimeni nu le aplică. Există posibilitatea refacerii acestuia din donaţiile unor familii înstărite de maghiari, care şi-au oferit disponibilitatea. În urmă cu câţiva ani, Budapesta a trimis câteva milioane de euro. Pentru că nu suntem proprietarii, nu am avut dreptul să folosim fondurile în scopul destinat" afirmă, Paszmany Attila, preotul reformat din localitate.

Direcţia de Cultură duce tratative

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor împreună cu proprietarul clădirii, Primăria comunei Avram Iancu, colaborează în vederea delimitării unei  zone de protecţie a monumentului. În acest sens s-au demarat negocieri cu ceilalţi doi deţinători de terenuri din proximitatea monumentului, pentru obţinerea unei zone de protecţie compacte, care să se poată adăuga la terenul pe care deja Primăria Avram Iancu îl deţine acolo. „După delimitarea exactă a acestui perimetru se va trece la igienizarea şi amenajarea acestei zone de protecţie a monumentului. În paralel, iniţiem un proiect de intervenţie de urgenţă  pentru consolidare, deoarece există probleme structurale importante. Intenţionăm să solicităm fonduri şi pentru o expertiză tehnică dar şi pentru acoperişuri care să protejeze turnul şi absida", ne-a declarat Lucian Silaghi, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor. Primaru localităţii este de acord cu proiectul Direcţiei pentru Cultură.

Exproprieri publice

Lucian Silaghi, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor, a susţinut că în situaţia în care nu se vor putea achiziţiona terenurile necesare pentru accesul în vederea reabilitării monumentului şi ulterior pentru accesul turiştilor, Direcţia pentru Cultură nu exclude nici varianta efectuării unor exproprieri pentru caz de utilitate publică. El a mai spus că „igienizarea nici în acest moment nu se poate face de către persoane necalificate pentru că zona adiacentă este periculoasă, din cauza prăbuşirilor frecvente de fragmente din ziduri sau de cărămizi".