Şefa sindicatului de la Consiliul Judeţean Bihor a renunţat la greva foamei

Obligată să trăiască din 320 de lei pe lună, Kiss Judit a intrat în greva foamei, luni, la orele 15.30, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei critice în care se află funcţionarii de la Consiliul Judeţean Bihor. Marţi seară, aceasta a anunţat că a renunţat la protest.

Kiss Judit, preşedintele Sindicatului Forum din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor, a intrat luni în greva foamei. „Deşi, oficial, am început greva luni la orele 15.30, practic nu am mâncat de duminică", a spus Kiss Judit, marţi după-amiază. În ciuda faptului că glicemia i-a scăzut periculos, la 53, iar tensiunea i-a ajuns la 160 cu 90, aceasta părea hotărâtă să nu mănânce până ce nu va primi un răspuns din partea conducerii Consiliului Judeţean (CJ) Bihor, referitor la problema reducerii salariilor funcţionarilor din cadrul CJ Bihor. Potrivit informaţiilor primite de la Hadrian Borcea, şeful UPU-Smurd Bihor, scăderea glicemiei duce la situaţii care pot pune în pericol viaţa unei persoane, nivelul la care ajunsese marţi glicemia lui Kiss Judit fiind unul îngrijorător de mic. Nu s-a ajuns însă la astfel de situaţii. În cele din urmă, după mai bine de 40 de ore de grevă, Kiss Judit  a decis să renunţe. „Mulţumind pentru interesul dovedit în sprijinul cauzei salariaţilor CJ Bihor şi apreciind atitudinea încurajatoare a colegilor, încetez greva foamei, considerând că prin această formă de protest am reuşit să exprim mesajul îngrijorător al celor pe care îi reprezint", şi-a motivat Kiss Judit decizia.

 „Nu există în toată Europa un loc unde să lucrezi opt ore pe zi, pentru un salariu atât de mic", Kiss Judit, preşedinte sindicat Forum

Salarii mai mici de 200 de lei pe lună

Kiss Judit a ajuns la această formă extremă de protest din cauza faptului că salariile funcţionarilor din CJ Bihor au scăzut cu 50 la sută, după ce CJ Bihor a pierdut procesul cu Curtea de Conturi, care catalogase ca ilegale sporurile şi drepturile salariale primite de către funcţionarii CJ în ultimii trei ani. Primele reţineri salariale s-au făcut în septembrie 2011, pentru drepturile speciale ilegale. Începând cu luna februarie, printr-o dispoziţie a lui Radu Ţîrle, preşedintele CJ Bihor, s-a trecut şi la reţinerea drepturilor de dispozitiv, acordate prin contractul colectiv de muncă, însă declarate ulterior ilegale de către Curtea de Conturi. În urma acestor reţineri, funcţionarii de la CJ au ajuns să lucreze pentru salarii înjumătăţite. „Am un venit net de 680 lei, din care mi s-au reţinut drepturile speciale în valoare de 225 lei, respectiv cele de dispozitiv de 113 lei. Pentru luna februarie, am rămas cu 329 de lei", a explicat Kiss Judit. Există însă cazuri şi mai triste decât al său. „Din cei 101 funcţionari publici ai CJ Bihor, doi primesc lunar mai puţin de 200 de lei, 14 încasează salarii între 201 şi 400 de lei lunar, 28 funcţionari primesc între 401 şi 600 lei, 26 angajaţi au salarii între 601 şi 800 lei, 10 persoane câştigă între 801 şi 1.000 lei, 14 primesc între 1.001 şi 1.500 lei şi doar şapte persoane primesc peste 1.500 lei lunar", a spus Kiss Judit.

Grevă amânată

Tocmai pentru a protesta împotriva reţinerilor salariale de 50 la sută, 85 de membri de sindicat au anunţat vineri că vor intra luni în grevă. „Am aflat între timp că legea impune ca, înainte de grevă, să aibă loc o dezbatere de mediere între CJ şi sindicat, aşa că am amânat-o. Am decis să intru în greva foamei fiindcă s-a creat un haos şi nimeni nu ne-a băgat în seamă. Am făcut tot posibilul pentru a dialoga cu conducerea, dar am fost refuzată", a spus Kiss Judit. Aceasta este nemulţumită şi de faptul că reţinerile salariale sunt aplicate numai funcţionarilor publici, nu şi angajaţilor contractuali. „Este discriminare", a acuzat sindicalista.

Uşa deschisă

Pe de altă parte, Mircea Jacan, purtător de cuvânt la CJ Bihor, susţine că sindicalista nu a discutat cu conducerea CJ Bihor şi că Radu Ţîrle a aflat din presă de intenţia funcţionarilor de a face grevă. „Orice angajat are uşa deschisă la preşedintele CJ Bihor. Există însă un program care trebuie respectat",  a spus Jacan. „Suntem obligaţi de lege să reţinem 50% din salarii, fiindcă prejudiciul trebuie recuperat în trei ani", a mai justificat Jacan.