Afaceristul orădean Ion Govoreanu nu a scăpat de arestul preventiv

Nici cel mai cunoscut avocat pe penal din ţară, Gheorghiţă Mateuţ, nu a reuşit să obţină eliberarea omului de afaceri orădean Ion Govoreanu, patronul magazinelor Trei G şi a celor doi asociaţi ai lui. Procurorii au stabilit că acesta a coordonat activitatea a 12 firme şi a atras alături de el alţi cinci orădeni, cercetaţi şi ei în acelaşi dosar, administratori şi asociaţi ai societăţilor implicate în evaziune.

 La Curtea de Apel Oradea s-a judecat azi cererea de eliberare a patronului Trei G, Ion Govoreanu şi a celor doi asociaţi Sorin Măgureanu şi Viorel Ducica, care au fost arestaţi la sfârşitul săptămânii trecute după ce au înşelat statul cu peste 15 milioane de euro. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ, cel mai bun avocat pe penal din ţară, nu a reuşit prin pledarea susţinută să obţină eliberarea patronului de la Trei G.  „Propunerea de arestare preventivă este nulă ca urmare a faptului că inculpaţii nu au fost audiaţi. Din punctul meu de vedere încheierea primei instanţe nu e motivată" , a spus avocatul Gheorghiţă Mateuţ. Magistraţii au respins cererea inculpaţilor şi au menţinut încheierea Tribunalului Bihor, care a dispus arestarea preventivă a acestora pentru 29 de zile. Procurorii susţin că gruparea condusă de proprietarul magazinelor Trei G din Oradea a controlat activitatea financiară a nouă firme înfiinţate sau preluate pe numele altor persoane, aşa numitele firme de tip „bidon". Totodată, din reţeaua evazionistă mai făceau parte alte trei firme, la care administrator era chiar Govoreanu, societăţi aflate pe rând în procedură de insolvenţă. Anchetatorii susţin că liderul grupării le dădea sarcinii precise celor din subordinea lui. În timp ce Sorin Măgureanu avea ca sarcină coordonarea activităţii societăţilor de tip «bidon»  prin care erau achiziţionate produsele alimentare, Viorel Ducica era specializat pe firmele care se ocupau de tranzacţiile cu produse petroliere. Oamenii legii au stabilit că reţeaua de evazionişti se foloseau de portiţe din lege, referitoare la regimul de taxă inversă, pentru înşela statul. Mai exact, aceştia cumpărau prin intermediul firmelor de tip «bidon» produse de la societăţile aflate în insolvenţă, astfel mărfurile erau scutite de la TVA şi de la impozitul pe profit. Ca urmare, produsele ajungeau în final pe rafturile magazinelor Trei G, patronate de afaceristul orădean, însă la preţuri mult mai mici chiar decât cele de producţie.