Rău-platnicii care dau țepe în județ vor fi înscriși într-o bază de date publică

Proprietarul unei companii de top din Bihor se revoltă că justiția nu-l apară în fața firmelor care nu-și plătesc datoriile contractuale. Oamenii de afaceri au luat decizia de a se apăra singuri si lucrează acum la o bază de date cu toți răi-platnicii din Bihor, care va fi publică.

Deși perioada critică a crizei a trecut, marile companiile din Bihor au de suferit din pricina firmelor rău-platnice care se ascund în spatele unor portițe legislative. Primul care a luat atitudine în fața nedreptăților este proprietarul Adeplast, Marcel Bărbuț.
În sprijinul omului de afaceri vine Asociația Firmelor Bihorene (AFB),care reprezintă interesele celor mai importante 53 de companii ale județului Bihor, după cifra de afaceri.
„Am decis să susținem Adeplast pentru că scopul asociației noastre este să suținem interesele companiilor de bună credință. Există și alte companii care vor face demersuri pentru a-și recupera banii și pe care le vom susține public", spune directorul general al AFB, Dan Octavian. „În mod frecvent companiile au parte de decizii contradictorii din partea justiției, nu există o practică unitară prin care ni se rezolvă problemele. Cel mai trist este că 90% dintre firme au probleme din pricina rău-platnicilor", explică Dan Octavian. „În momentul în care nu-ți primești banii la timp efectele negative vin în lanț. Întârzii la plata impozitelor către stat, sau, mai grav, întârzii plata salariilor către oameni", explică directorul. „Pentru a ne apăra de astfel de situații am decis să cream o bază de date, la care chiar lucrăm în acest moment, în care vom trece toate firmele datornice.  Vom trece și numele acționarilor pentru a-i putea recunoaște atunci când își deschide alte firme și vom face această baze de date publică", a încheiat Dan Octavian. În ce privește demersurile legale, directorul susține că ar trebui clarificate anumite lucruri. „Noi vrem să se aducă mai multe clarificări în ce privește legea falimentului și legea insolvenței, care în forma actuală le permit rău-platnicilor să se ascundă", mai spune Dan Octavian.

Revolta a ajuns la Băsescu

De ambiguitatea celor două legi s-a lovit și proprietarul Adeplast, Marcel Bărbuț.  „ Cererile prin care solicităm ca debitorii noştri să fie obligaţi la plata datoriilor - în baza unor facturi emise după semnarea unor contracte absolut identice - sunt ba admise, ba respinse, de aceea am cerut lămuriri de la Consiliul Superior al Magistraturii", spune Marcel Bărbu în scrisoarea sa.  Compania sa a pierdut anul trecut două procese cu o firmă din București și una din Bacău de la care nu-și mai poate recupera banii. Datoria lor către Adeplast este de peste 400.000 de lei. Răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii l-a revoltat însă pe Bărbuț. „La nivelul Judecătoriei Oradea şi Tribunalui Bihor au existat soluţii diferite în ce priveşte modul de aplicare a dispoziţiilor OUG nr. 119/2007 (n.r. ordonanța care reglementează măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale)" se arată în răspunsul CSM, fără însă să se ia vreo decizie care să-l ajute pe proprietarul nedreptățit. Bărbuț a redactat o scrisoare și către președintele Traian Băsescu, Prim Ministrul Emil Boc și Ministrul Justiției, Cătălin Marin Predoiu. „Dintre magistraţii care au admis cererile împotriva codebitorilor mei şi cei care le-au respins, care au judecat drept şi care strâmb? De ce Consiliul Superior al Magistraturii - ca şi garant al justiţiei din România - lasă posibilitatea judecătorilor să interpreteze legea în două moduri contrare? întreabă Bărbuț în scrisoarea sa.
"Sunt supărat că nu mi s-a dat răspuns din partea CSM unor întrebări care frământă orice justițiabil, în condițiile în care compania mea a plătit impozite pentru statul român de peste 48.993.057,43 de lei", mai spune acesta.