Omul de afaceri Marcel Bărbuţ se plânge că pierde bani din cauza sistemului corupt

Afaceristul orădean Marcel Bărbuţ, proprietarul companiei Adeplast, acuză justiţia locală de instituirea unor practici favorabile afaceriştilor ţepari. Revoltat de sistemul corupt, din cauza căruia a avut de suferit în repetate rânduri, Bărbuţ a deschis o asociaţie şi un site anti-corupţie, prin care îi ia în vizor pe poliţiştii, procurorii şi judecătorii consideraţi incorecţi.

„În condiţiile în care legea este aceeaşi, sub jurisdicţia aceleiaşi Curţi de Apel (Oradea), cererile prin care solicităm ca debitorii noştri să fie obligaţi la plata datoriilor - în baza unor facturi emise după semnarea unor contracte absolut identice - sunt ba admise, ba respinse. Mai concret, judecătorii Maria Cecilia Rimili şi Constantin Manoliu au admis cererile formulate de Adeplast SA împotriva debitorilor săi (dosar nr. 2225/111/2010 - Tribunalul Bihor, dosar nr. 15064/271/2010 - Judecătoria Oradea), iar judecătorii Varga Irene şi Ovidiu Ciuma le-au respins (dosar nr. 6241/111/2010 - Tribunalul Bihor, dosar nr. 6229/271/2010 - Judecătoria Oradea). Eu nu sunt în măsură să stabilesc care "grup" are dreptate, motiv pentru care am solicitat acest lucru, printr-o sesizare, Consiliului Superior al Magistraturii. Aştept un răspuns ferm, pe care să-l fac public, pentru că situaţia mi se pare hilară!", spune Bărbuţ în scrisoarea deschisă.

Discriminare

„Magistraţii bihoreni judecă diferit cererile de suspendare a executării silite. Culmea este că, în două dintre aceste cazuri (una în care suntem creditor, alta în care suntem debitor) deciziile au fost împotriva firmei pe care o conduc. Adeplast SA, în calitate de beneficiar al unor lucrări de construcţii, a fost obligată la plata unor facturi fiscale emise în urma unor acte adiţionale semnate de un diriginte de şantier care, potrivit contractului semnat între cele două părţi, nu avea nicio calitate în acest sens (dosar nr. 3462/105/2009 - Tribunalul Bihor); în aceeaşi cauză cererea noastră de suspendare a executării silite (dosar nr. 9/35/C/2001-A) a fost respinsă, deşi, dacă vom câştiga în apel, reclamanta nu va avea de unde să returneze banii, cifra ei de afaceri fiind mai mică decât datoriile.

În acelaşi timp, creditorii noştri - "ţepari" dovediţi - nu sunt obligaţi la plata creanţelor pe motiv că acestea nu au caracter cert, deşi facturile au fost acceptate la plată şi s-au depus confirmări de sold (dosar nr. 7186/111/2010); în aceeaşi cauză, deşi debitoarea a fost obligată, în final, la plata datoriilor restante, instanţa i-a admis cererea de suspendare a executării silite (dosar nr. 2822/271/2011 - Judecătoria Oradea), deşi, în cazul în care decizia finală va fi în favoarea debitoarei (ceea ce, legal, este imposibil - n.n.) Adeplast SA are de unde să returneze banii. Plângerile penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea pot să "intre spre soluţionare" după aproximativ un an! Cel puţin aşa susţine prim-procurorul adjunct al instituţiei, Simina Ioana Goia, în răspunsul la o solicitare privind stadiul plângerilor penale depuse la respectiva unitate de către Adeplast SA.

În data de 26.01.2011, Adeplast SA a depus, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, o solicitare privind stadiul dosarelor aflate pe rolul respectivei unităţi de parchet. Răspunsul a sosit în data de 01.03.2011 şi este... cutremurător. Trei dintre plângerile penale în discuţie "au intrat spre soluţionare" la aproximativ un an după ce au fost înregistrate!

Concret, este vorba despre următoarele dosare penale:

• 6128/P/2009 - plângerea a fost depusă în data de 20.07.2009, dosarul a intrat la soluţionare în data de 01.06.2010
• 6130/P/2009 - plângerea a fost depusă în data de 20.07.2009, dosarul a intrat la soluţionare în data de 02.06.2010
• 6410/P/2009 - plângerea a fost depusă în data de 29.07.2009, dosarul a intrat la soluţionare în data de 10.06.2010

Din ignoranţă sau... rea-voinţă, procurorii orădeni vor falimenta firmele de transport care activează pe raza judeţului Bihor! Mai precis, ei refuză să pedepsească şoferii care fură combustibil, legalizând astfel jefuirea societăţilor amintite.Asta în condiţiile în care, potrivit unui studiu naţional realizat la sfârşitul anului trecut, furturile de combustibil scot anual din buzunarele patronilor de companii de transport mărfuri aproximativ 194,5 milioane de euro. Unul dintre efectele locale ale "muncii" procurorilor este acela că eu, personal, am închis firma de transport mărfuri Flamav Trans Oradea, care aducea venituri substanţiale la bugetul de stat.

Adeplast SA a depus, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, mai multe plângeri penale împotriva şoferilor care au furat motorină, dar acestea par să fi fost puse "la păstrare" de către procurori: dosarul nr. 6410/P/2009 (Emilian Ungureanu, Sorin Manolache, Aurelian Manta, Ionuţ Jercălău, Silviu Manta, Marcel Pană, Cristian Popescu, Marian Nicolae, Constantin Băican, Gheorghe Lazăr, Cristian Enache, Marian Lopotaru - delapidare) - timp trecut: 1 an 6 luni şi 27 zile; dosarul nr. 6130/P/2009 (Ioan Junc - delapidare) - timp trecut: 1 an 7 luni şi 8 zile; dosarul nr. 9351/P/2009 (Ion Oncescu, Bogdan Burtea, Cătălin Şerban, Mugurel Constantin Seban - delapidare) - timp trecut: 1 an 3 luni şi 28 de zile; dosarul nr. 6128/P/2009 (Hadadi Sandor Istvan - delapidare) - timp trecut: 1 an 7 luni şi 8 zile.

Întrebarea mea este: De cât timp mai este nevoie pentru soluţionarea acestor dosare? De precizat este faptul că cercetările presupun, în cel mai... dificil caz, luarea a 2-3 declaraţii (parte vătămată, învinuiţi, experţi)!

Mai mult decât atât, într-unul dintre dosarele soluţionate (dosar nr. 10993/271/2010 - Varga Tiberiu, delapidare) decizia finală a procurorilor a fost de neîncepere a urmăririi penale şi neaplicare a unei amenzi administrative. Asta în condiţiile în care nu s-a solicitat nici măcar o expertiză tehnică...

Consider că, efectuarea unui control de fond la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea ar scoate la iveală, în mod sigur, motivele pentru care aceste dosare sunt tergiversate.

Mă adresez dumneavoastră în speranţa că puteţi impune (sau susţine) o practică judiciară unitară la nivelul întregii ţări! De asemenea, consider că este absolut necesară modificarea Legii privind Organizarea Judecătorească (procurorii şi judecătorii trebuie să răspundă financiar pentru deciziile "strâmbe" luate împotriva persoanelor fizice şi juridice, măcar prin încheierea unor asigurări de malpraxis)! În final, puteţi impune să nu mai fie numiţi în funcţii magistraţii care au abateri grave de la litera legii!

Tot dumneavoastră puteţi să-i aduceţi pe magistraţii bihoreni cu picioarele pe pământ, să înceteze cu ignoranţa, reaua-voinţă sau corupţia şi să le (re)aduceţi aminte că sunt în slujba contribuabililor!

Ioan Mintaş, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, preşedinte al Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Oradea şi prodecan al Facultăţii de Protecţia Mediului, nu este îndreptăţit să reprezinte oamenii de afaceri din România!Potrivit Băncii Naţionale a României - Centrala incidentelor de plăţi - firma al cărei acţionar majoritar este şi pe care o conduce din funcţia de director general a înregistrat, în perioada 19.01.2009-25.10.2010, 15 incidente de plată cu cecuri şi 288 (!) cu bilete la ordin!...

Cu toate acestea, CIAC SA activează şi câştigă în continuare licitaţii pe bandă rulantă în Bihor, în timp ce furnizorii de materiale de construcţii şi servicii sau subantreprenorii "beneficiază" de biletele la ordin şi cecuri refuzate din lipsă totală de disponibil în cont. Interesant este faptul că, Mintaş are... trecere şi la magistraţii bihoreni, care au dat zeci de hotărâri în favoarea sa în procesele care i-au fost intentate de debitori, hotărâri care legalizează jefuirea societăţilor comerciale serioase, din taxele şi impozitele cărora îşi iau şi judecătorii salariile.

Tot dumneavoastră puteţi impune (sau susţine) luarea de măsuri împotriva "ţeparilor", respectiv a celor care cumpără marfă pentru care garantează cu instrumente de plată fără acoperire, o revând "la negru", scot banii din firmă şi astfel prejudiciază nu numai partenerii de afaceri, ci şi bugetul statului, prin neplata de taxe şi impozite! Nu uitaţi că, în 2010, la nivel naţional, au fost refuzate la plată cecuri, cambii şi bilete la ordin în valoare de aproximativ 10 miliarde RON.

Personal, sunt absolut convins că, pe cel puţin jumătate din această sumă scrie, cu litere mari, "ţeapă"! Adică banii sunt deja în economia subterană sau în străinătate, iar "proprietarii" sunt bine-mersi, în "insolvenţă" sau au plătit pentru faptele lor (penale) amenzi administrative care nu depăşesc 1.000 RON!

Consider că sunt absolut necesare:

• Modificarea Legii Insolvenţei (legea nu trebuie să protejeze "ţeparii")
• Modificarea Legii Cecului şi a Biletului la Ordin (cei care plătesc cu instrumente fără acoperire trebuie să fie condamnaţi penal)
• Promovarea unei noi Legi a plăţilor (orice plată trebuie să se facă în maximum 30 de zile)
• Înfiinţarea Închisorii Datornicilor (datornicii care nu au posibilitatea să îşi achite datoriile trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii).

Doar aşa, "ţeparii" vor ajunge acolo unde le este locul, după gratii, iar acest gen de "activitate economică" va dispărea pentru totdeauna. De câştigat vor avea atât firmele cinstite, cât şi statul, care din fiecare sumă "ţepuită" pierde cel puţin 16% impozit pe venit şi 16% impozit pe dividende!...

Nu sunt singurul om de afaceri din România care suferă din cauza "ţeparilor". Aveţi posibilitatea şi chiar vă rog să puneţi la dispoziţia oamenilor de afaceri un spaţiu virtual în care să-şi expună problemele de acest fel. Veţi fi surprinşi de cât de multe sunt acestea! Toate în favoarea modificării legilor amintite!

Cazurile prezentate mai sus (cu toate documentele justificative) pot fi analizate pe site-ul www.condamnacoruptia.ro, un proiect finanţat de mine, care sper că va deveni cea mai complexă bază de date a nedreptăţilor realizate de-a lungul timpului de poliţiştii, procurorii şi judecătorii din întreaga ţară! Pe acelaşi site, oamenii de afaceri pot semna petiţia pentru modificarea Legii insolvenţei şi a Legii cecului şi a biletului la ordin şi pentru înfiinţarea Închisorii datornicilor şi petiţia pentru reglementarea instituţiei răspunderii magistraţilor", transmite Marcel Bărbuţ.