Istoria podului iubit de intelectuali în trecut, frecventat de cerșetori în prezent

Cu o istorie de peste o sută de ani, Podul Intelectualilor din Oradea este una dintre cele mai circulate pasarele pietonale. Dacă la începutul anilor 90 acesta era tranzitat de intelectuali oraşului în zilele de azi a ajuns să fie locul preferat de cerşetori. Citește aici despre istoria podului construit în anul 1850.

Istoria acestei pasarele începe după anii 1850. „Pasarela Paralelor era un pod din lemn, care la ambele capete avea o căsuţă, iar persoanele care doreau să o tranziteze erau nevoite să plătească o para" povesteşte istoricul local  Peter I. Zoltan. În anul 1910 pasarela de lemn a fost înlocuită  cu un pod  metalic, dar care la începutul anului 1974 s-a deteriorat în urma unor inundaţii. Atunci s-a luat decizia construirii acutalei pasarele. „În urma inundaţiilor din 1974 construcţia din fier s-a deteriorat, s-a făcut o expertiză iar specialiştii au decis că este mai util să se construiască un pod nou decât să se investească în refacerea celui vechi. Aşa s-a construit actuala pasarelă a intelectualilor" a mai spus istoricul. Balustrada podului de metal este păstrată şi azi, fiind un element care aminteşte de vechea construcţie.

Punct de întâlnire

Denumirea de Podul Intelectualilor a primit-o la începutul anilor 1990. Ideea a pornit de  la cei câţiva paşi care despart puntea de peste Crişul Repede de redacţiile unor cunoscute publicaţii bihorene din acea vreme. Paşii intelectualilor se îndreptau spre redacţia Cotidianului Crişana cel mai vechi ziar din Oradea precum şi redacţia revistei Familia, care este o instituţie culturală înfiinţată de Iosif Vulcan, la Budapesta, în 1865, având drept program răspândirea culturii române în Transilvania şi cultivarea limbii şi a conştiinţei naţionale. „Așa-numitul Pod al intelectualilor îmi provoacă vechi amintiri, nostalgii și melancolie. Dincolo de trecerile de paradă peste Crișul Repede, el a însemnat, câțiva ani, legătura cu redacția săptămînalului Gazeta de Vest, unde îmi desfășuram activitatea. Apoi mai înseamnă legătura cu revista Familia, unde am debutat sub auspiciile prietenești ale lui Radu Enescu. După cum acest pod făcea legătura cu serafica boemă astoriană, unde făceam și desfăceam lumea. Astăzi, din păcate, trec tot mai rar pe aici, pentru că alte poduri afectiv-intelectuale s-au rupt între timp. Lumea de acum nu mai prea este legată de poduri intelectuale, ci este despărțită de tot soiul de baraje ale indiferenței și urii. Podul, pe care altădată puteai întâlni intelectualii urbei, este tot mai pustiu" îşi aminteşte Ioan F.Pop, scriitor şi eseist orădean.

Locul preferat al cerşetorilor

În zilele noastre, din păcate, aceasta nu mai este un loc de întâlnire a intelectualilor sau măcar un puct de reper ci mai degrabă un loc preferat de cerşetori. Nu este zi în care orădenii să nu fie agresaţi verbal de către cel puţin unu sau doi oameni ai străzii care stau cu mâna întinsă şi aşteaptă să primească un leu de la binevoitori. „Trec în fiecrae zi pe această pasarelă când merg sau când mă întorc de la serviciu. De fiecare dată sunt cerşetori care stau cu mâna întinsă şi aşteaptă să primească un bănuţ. Păcat de imaginea pe care o crează oraşului astfel de persoane cu atât mai mult cu cât este o zonă centrală" a spus Florina Maier, o orădeancă în vârstă de 34 de ani. Cerştorii nu sunt deranjaţi însă de reacţiile orădenilor.

„Simbol al unei lumi trecute, Podul ar putea deveni o legătură provocatoare cu lumea de azi. Pentru asta ar trebui individualizat cultural, ar trebui să poarte cu adevărat un nume de intelectual. De fapt, cred că ar trebui să se cheme  Podul Radu Enescu, pentru simplul motiv că a fost cel mai profund intelectual care l-a traversat multă vreme, în perindările sale redacționale. Podul intelectualilor, în general, ar purta numele unui mare filosof și eseist, de prestigiul căruia se leagă încă numele Oradiei. Cu Radu Enescu  am mai putea face un pod înspre un tip de activitate intelectuală, culturală și filosofică, spre un model tot mai greu de găsit astăzi. Așadar, nimic mai firesc decât faptul ca "Podul intelectualilor" să poarte numele celui mai strălucit dintre ei: Radu Enescu" mai  spune scriitorul orădean.