PORTRET: Ferencz Istvan are grijă de cei fără adăpost

Ferencz Istvan

A început să lucreze cu persoanele fără casă încă de când era student, iar acum este coordonatorul Adăpostului de noapte din Oradea, unde pot fi cazaţi 70 de persoane.

Totul a început când o colegă de-a lui Istvan îşi căuta subiect pentru lucrarea de licenţă. „Colega mea mi-a spus că în Oradea sunt foarte multe persoane fără adăpost şi mi-a propus să facem un studiu sociologic. Am completat peste 200 de chestionare cu 78 de întrebări fiecare, cu aceste persoane. Am fost şocat de numărul mare al persoanelor de acest gen”, povesteşte Istvan.

Dintr-un studiu în altul, s-a ajuns la un proiect care a fost lansat pentru a obţine finanţări din fonduri PHARE. Istvan, împreună cu colegii lui au reuşit să obţină 75.000 de euro, bani suficienţi pentru a începe lucrările de construcţie a adăpostului de noapte.

Clădirea în care se află acum adăpostul a fost gata şi dată spre folosinţă în luna ianuarie 2002 şi de atunci Istvan se ocupă de coordonarea activităţii acestei instituţii. Până în 2002 toţi cei implicaţi în proiect au lucrat pe stradă. „Până am reuşit să obţine un spaţiu şi am făcut toate formele legale pentru a începe construcţia am lucrat pe stradă. Le duceam alimente, haine şi am început demersurile pentru a le face acte de identitate. Abia în 2002 am început să lucrăm în această clădire”, povesteşte Istvan.

O pasiune care i-a schimbat viaţa

Lucrul cu persoanele fără adăpost i-a schimbat viaţa lui Istvan. „Îmi place foarte mult ceea ce fac. Prima impresie pe care o ai când începi să lucrezi cu aceşti oameni este că sunt vagabonzi, dar dacă aprofundezi această muncă îţi dai seama că mulţi dintre ei sunt oameni de valoare de la care ai multe de învăţat. Dacă vrei să condamni pe cineva, nu ai ce căuta între ei”, mărturiseşte coordonatorul.

Munca celor din adăpost, pe lângă faptul că îi îngrijesc pe cei care apelează la ei, constă în a-i ajuta pe aceşti oameni să se reintegreze în societate. „Între 14 şi 20 la sută dintre cei care apelează la noi reuşesc să se reintegreze în societate. Legătura dintre noi şi aceştia o menţinem aproape permanentă. Vin şi ne caută şi ne povestesc cum e viaţa lor acum. Am o satisfacţie enormă când reuşim să-i ajutăm în acest sens”, spune Istvan.
Munca într-o astfel de instituţie nu este uşoară, dar cei care muncesc acolo sunt motivaţi de faptul că ajută nişte oameni care şi-au pierdut orice speranţă şi pe care viaţa i-a pus la multe încercări. „Am găsit printre aceşti oameni intelectuali şi oameni care cândva au avut funcţii înalte în diferite instituţii. Este trist că astfel de oameni ajung în stradă la vârste destul de înaintate”, spune Ferencz Istvan.

întrebări şi răspunsuri

Persoanele fără adăpost sunt majoritatea oameni fără educaţie sau nu?
Majoritatea au terminată şcoala profesională, dar am găsit şi un medic chirurg, un inginer arhitect, contabil, fost director de fabrică. Sunt multe persoane a căror poveste este incredibilă.

De unde aveţi bani pentru administrarea acestui adăpost?
Suntem finanţaţi de o fundaţie din Olanda. Cu banii primiţi de la ei putem să le oferim adăpost noaptea şi o masă pe zi. Nu e suficient, dar măcar e ceva.

Ce-i place
Lui Istvan îi place să mănânce orice, îi place să gătească mâncăruri exotice.

Ce nu-i place
Istvan spune că nu-i plac oamenii care nu se ţin de cuvânt şi cei care profită de alţii pentru interesul personal.

Profil
Născut. 7 august 1969, Cluj Napoca
Familie. Căsătorit, are doi copii
Educaţie. Institutul Superior Reformat „Sulyok Istvan” din Oradea