Elevii orădeni vor afla cine au fost Iosif Vulcan, Ady Endre și Aurel Lazăr

Elevii din liceele orădene sunt atrași înspre muzee printr-un proiect care-și propune să-i învețe, prin metode nevonvenționale, cine au fost Iosif Vulcan, Aurel Lazăr și Ady Endre, trei mari personalități orădene care au avut o contribuție importantă în istoria orașului de pe Crișul Repede.

Proiectul este unul pilot la nivelul comunităţii orădene, care îşi propune promovarea a trei mari personalităţi: Iosif Vulcan, Aurel Lazăr şi Ady Endre prin instrumente de educaţie muzeală, ce vor fi puse în aplicaţie în cele trei muzee memoriale. În proiect vor fi selectați mai mulți elevi de la Liceul Teoretic "Aurel Lazăr", Liceul Teoretic "Ady Endre" şi Colegiul National "Iosif Vulcan", care vor învățat, prin metode neconvenționale, ]ntr-un mod mai uşor şi mai atractiv, despre contribuţia celor trei personalităţi la cultura locală, regională şi universală. "Inovaţia proiectului constă în testarea caietelor de  educaţie muzeală, elaborate de specialiştii muzeografi, de către elevii şi profesorii participanţi, asigurând creşterea eficienţei procesului educaţional non-formal prin exerciţii multidisciplinare, multiculturale şi interactive", se arată într-un comunicat al Fondului de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice.

Proiectul se încheie cu un concurs organizat la nivelul liceelor participante, iar premiul pe care elevii îl pot câştiga constă în facilitarea obţinerii permisului ECDL."Proiectul va duce la promovarea şi percepţia muzeului ca un loc atractiv, ca un spaţiu al procesului educaţional care combină istoria, literatura şi modelele moderne de învăţare şi va reprezenta un element de bună practică, cu potenţial de replicabilitate la nivelul întregii comunităţi orădene şi nu numai", se mai arată în comunicat.

Proiectul „Educaţia Muzeală, Instrument de Promovare a Memoriei Valorilor Umane", este lansat astăzi, la Muzeul Aurel Lază. Proiectul este finanţat de AFCN - Administraţia Fondului Cultural Naţional şi implementat de Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice FDEC Romania, în parteneriat cu Complexul Muzeul Ţării Crişurilor (Muzeele Memoriale "Aurel Lazăr", "Iosif Vulcan"şi "Ady Endre"), Liceul Teoretic Aurel Lazăr, Liceul Teoretic "Ady Endre" şi Colegiul National "Iosif Vulcan".

Casa în care s-a semnat "Declarația de la Oradea"

Casa Memorială Aurel Lazăr este situată pe strada cu același nume, din Oradea, la numărul 13. Istoricul  Liviu Borcea, scrie în cartea Memoria caselor, că imobilul ar fi fost ridicat la sfârșitul veacului al XIX-lea, după ce, în 1860, tatăl lui Aurel Lazăr a fost ales subfisc comitatens la Oradea, fiind și notar al Consistoriului ortodox. "Casa nu reprezintă din punct de vedere arhitectonic o realizare deosebită. Cu un singur nivel, ridicat pe un demisol înalt, spațioasă, cu nenumărate încăperi ce dau cu ferestrele spre stradă și spre curte, este tipul de clădire orădeană zidită de oameni cu stare", arată Liviu Borcea.  Acum în imobil funcționează un muzeu. Fosta casă a fost împărțită, imaginar, în două segmente. Unul dedicat politicianului, și unul având ca temă sfârșitul de secol XIX, începutul de secol XX, lupta națională, conturarea ideii de unire. Ideea creării Muzeului Aurel Lazăr s-a născut în decembrie 1989, în ianuarie 1990 fiind finalizate actele prin care casa marelui om politic a trecut în proprietatea complexului Muzeului Țării Crișurilor.

Trecut și prezent

Muzeul Aurel Lazăr este înainte de toate un muzeu de atmosferă. De la intrare, vizitatorul este purtat în istorie, prin pozele care înfățișează una dintre vizitele regale la Oradea, declarația de independență, Marea Unire și apoi harta României Mari. O expoziție de pictură interbelică românească întâmpină musafirii, cuprinzând lucrări ale lui I. Iser, C. Ressu, N. Irimie și L. Grigorescu.

Casa Aurel Lazăr

Ziua de 12 octombrie 1918 reprezintă pentru Casa Aurel Lazăr intrarea în istoria românilor ardeleni. Comitetul național roman a ținut aici o ședință secretă, ocazie cu care a adoptat Declarația de la Oradea. Textul, citit în parlamentul din Budapest ape 18 octombrie 1918, proclama dreptul națiunii române din Transilvania și Ungaria de a hotărâ singură asupra soartei sale la viitorul congres de pace.

Muzeul Ady Endre, cafeneaua elitei orădene

Clădirea situată în Parcul Traian, între Prefectură și Tribunal, a fost menită să fie un loc de destindere între două instituții sobre, potrivit istoricului Liviu Borcea. Intuind că locul are un vad bun, Muller Samuel a construit în 1868 o cafenea cu terasă. Liviu Borcea scrie în "Memoria caselor" că deși clădirea nu are o importanță arhitectonică, ea a ajuns să se impună în viața social - culturală a orașului. Muller a vândut însă localul lui Kornhauser Jozsef, iar în 1870 noul proprietar a angajat o orchestră care cânta muzică de promenadă. În anul 1904, localul a devenit preferatul elitei orădene.

Preferat de Ady Endre

În același local își petrece timpul și scriitorul Ady Endre. Vara pe tarsă, iarna în sala cochetă, acesta își compunea aici poeziile și reportajele, inspirat de viața orașului. Se stabilise la Oradea unde colabora cu două ziare locale. Scriitorul s-a atașat foarte repede de Oradea. Influențat de ideile socialiste, Ady Endre a devenit un virulent atacator al vechilor rânduieli. "Am învățat de la cucernicul părinte Pallfy că este patriotic să înjuri germanii, sârbii, românii, slovacii. Așa să fie oare? Dacă este așa eu declar solemn că nu sunt patriot. Eu stimez orice rasă, limbă, religie, convingere și drept, extra și intra Hungaria", scria Ady Endre într-un articol. Potrivit celor scrise de Liviu Borcea, din 1906, scriitorul devine ținta unor șicane permanente, inițiate de personaje din rândul marei elite orădene pe care Ady Endre obișnuia să o atace cu consecvență. Pentru o scurtă perioadă acesta pleacă la Budapesta, dar se întoarce la Oradea. În 1915 se căsătorește cu Boncza Berta. În 1917, grav bolnav, se mută definitiv la Pesta, unde moare în 1919.

În cinstea scriitorului

După moartea lui Ady Endre, ziariștii orădeni au înființat o societate în memoria lui. După primul război mondial Octavian Goga a sprijinit înființarea unui muzeu care să-i evoce opera și pasiunea. Actualul muzeu s-a înființat abia în 1955, la 26 noiembrie, pe locul fostei cafenele frecventată de Ady Endre. Primul muzeograf a fost un cunoscut publicist, contemporan al poetului, Tabery Geza.

Iosif Vulcan, fondatorul revistei Familie

Iosif Vulcan a fost un publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, fondatorul revistei culturale "Familia". Este considerat a fi "nașul literar" al poetului național Mihai Eminescu, scrie cotidianul Crișana. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan, intemeietorul școlii românești de la Beiuș, care azi îi poartă numele.

Muzeul Memorial dedicat cărturarului bihorean a fost înființat în 1965, cu prilejul organizării festivităților de aniversare a unui secol de la apariția revistei "Familia" în Oradea. Muzeul este situat în centrul orașului, pe strada "Iosif Vulcan", foarte aproape de parcul în care se află și statuia acestuia. Clădirea care adăpostește muzeul este o casă familială, nu foarte mare, cu trei camere mari la fațadă, situată la capătul actualei străzi losif Vulcan nr.16. Clădirea a fost construită pe la sfărșitul secolului al XIX-lea și a fost sediul revistei culturale. Arhitectonic nu prezintă elemente deosebite, fiind una cum au fost multe ale protipendadei orădene din perioada ce a premers primului război mondial.