Cetatea Oradea, din cazemată militară, în cel mai de seamă suvenir al oraşului

Cetatea din Oradea a însemnat pentru turiști o ruină de ziduri reci care adăposteau câteva ONG-uri locale și, ullterior, sediul Facultății de Arte Vizuale. În anul 2009 primăria a obținut un proiect de peste 14 de milioane de euro menit să aducă Cetatea Oradea la viață. Managerul proiectului, Dumitru Sim a împărtășit cititorilor Adevărul  povestea renașterii cetății orădene.

"Primăria a câștigat un proiect de peste 20 de milioane de euro, pentru a restaura cetatea. În prima parte, care are termen de finalizare în 2013, investim aproape 8 milioane de euro pentru a restaura zidurile, pentru refacerea acoperișul, perețiilor interiori, podelelor și  tâmplăriei pentru opt corpuri din cetate", spune Dumitru Sim managerul proiectului. După doi ani de muncă, rezultatele se văd cu ochiul liber. Două corpuri au fost deja reabilitate și iar la celelalte se lucrează asiduu. "Corpul G a fost predat Administrației Cetății și va fi și adăpost de acum înainte pentru muncitorii care se ocupă de lucrări", spune Sim.

A doua etapă este estimată  la 11,5 milioane euro şi vizează introducerea utilităţilor în incinta obiectivului turistic şi reabilitarea corpurilor de clădire din Inelul Princiar și va fi gata în 2015.

Cavaleri medievali și pâine coaptă-n vatră

Dincolo de restaurarea zidurilor și vechilor vestigii, proiectul are o însemnătate mult mai mare pentru oraș. Puțini știu că dincolo de ziduri Cetatea va deveni în sfârșit un punct de atracție viu nu doar pentru turiști ci și pentru localnicii care vor putea să-și petreacă timpul printre frânturi de istorie.
Cetatea va pune urbea de pe Criș pe harta turismului internațional. „Cel mai important aspect al proiectului este că Cetatea va avea funcțiuni care dau viață unor ziduri. În primii cinci ani de la restaurarea nu ai voie s produci bani, dar pe termen lung, știm că va aduce venituri", subliniază Sim.

"Nu avem pretenția să se autosusțină, dar vom găzdui ONG-uri care să organizeze activități în cetate. Să avem scenete despre întemeierea cetății, expoziții de pictură, proiecții de filme și spectacole de teatru. Toatea acestea presupun implicarea activă a publicului orădean în viața cetății Avem în plan să creem și spații comerciale, magazine de suveniruri sau terase", mai spune managerul. Un cinematograf și un teatru iau viață astfel în fosta garnizoană, în timp ce Muzeul Pâinii , care și-a aprins deja primul foc anul acesta, va atrage vizitatorii cu miros de pâine coaptă. Restaurarea presupune și refacerea primei farmacii a cetății unde vor fi expuse replici ale documentelor din Ungaria și Austria.

"Nu în ultimul rând vom face o bibliotecă virtuală pentru orădeni unde să aibă acces la documente din toate ramurile. Facem asta pentru că Cetatea Oradea a avut una dintre cele mai mari biblioteci din S-V Europei, care a fost distrusă odată cu manuscrisele regilor maghiari", mai explică managerul.
Pentru turiștii care vor vrea să vadă cele mai importante vestigii, documente și  decoperiri se va elibera un city-pass. "Cu acest city pass ei pot vizita un circuit al bisericilor din Oradea și pot face turul cetății. Vor avea accesul asigurat inclusiv la galeria gastronomică,  galeria de vinuri sau la Centrul de Meșteșuguri și artă tradițională", a  mai subliniat managerul.

Secretele Cetății

Proiectul de restaurare a scos la iveală descoperiri importante."Sub pardoseala corpului H a fost descoperită bolta unei pivnițe de existența căreia nu se știa. În interior era  un blazon excutat din stuc (n.r. vopsea acrilică pentru decorări), pe care se poate citi un an. Nu știm dacă este vorba despre 1784, sau 1781", spune Sim. Dacă anul este 1781, atunci ar putea marca Edictul de Toleranță dat pentru  cultele care vor să-și deschidă școli și biserici de regele Iosif al al II-lea de Habsburg, în timp ce anul 1784 marchează răscoala Lui Horia, Cloșca și Crișan.
În fața corpului J s-a descoperit fundația Corpului de Gardă din secolul XVI. Muncitorii au mai găsit o galerie de fugă, bani comuniști, dar și bucăți din Catedrala Gotică, cel mai important loc de pelerinaj din anul 1.400

Una dintre cele mai cutremurătoare descoperiri a fost scrisoarea unui etnic german, prizonier de război. Datat din 21 august 1941, răvașul scris cu creion chimic pe o foaie de carnețel a fost ascuns în tencuiala zidului. "Mă numesc Andreas Diettrich, născut la 9 mai 1905 în Nagyzsam, lângă Timişoara. Am fost închis aici între 20 martie şi 21 august 1947. Sunt un etnic german în vârstă de 42 ani, care am lucrat în acest lagăr", este mesajul  descoperit în aprilie 2010, la 63 de ani de când a fost scris. "Pentru noi are valoarea istorică. Este prima dovadă concretă că în Cetate a existat un lagăr de tranziție între 1945-1p47", spune Dumitru Noane,  consilier în Departamentul Tehnic al Administrației Cetății.

Rugăciune și tortură

Cetatea  a fost ridicată la finele secolului al XI-lea, pentru a proteja inițial o mânăstire cu hramul Sfintei Maria. Între 1342-1370, se construiește o catedrala gotica, una din cele mai mari din partea central-estica a Europei și Palatul Episcopla, Cetatea transformându-se în loc de pelerinaj și rugăciune.  iar in partea sudica a cetății a fost ridicat un impozant palat episcopal. Începând cu anul După ce a rezistat numeroaselor asedii, în 1692 cetatea a intrat în componenţa sistemului militar habsburgi. În 1857 împaratul Franz Iosif anulează definitiv caracterul ei militar, aceasta servind până în 1918 doar ca spaţiu auxiliar. După 1918, cetatea a continuat să se constituie într-un obiectiv militar iar în perioada 1945-1947 a fost lagăr de tranzit. Între 1975și 1989, cetatea a fist depozit en-gros fapt care a dus la deterioarea ei treptată.