Oradea: Case noi, aceleași probleme
0
Zece familii de romi și-au luat în primire casele joi, alăturându-se celorlalte zece care au beneficiat de prima rundă de locuințe, date în uz la sfârșitul lui august 2008.
Pentru cele douăzeci de familii de țigani care locuiau înainte în așa-numitele blocuri NATO, mutarea în căsuțele cu două dormitoare, o baie și cameră de zi combinată cu bucătărie reprezintă un mare pas în față. Au scăpat din apartamente în care, pe o suprafață de 44 mp trăiau până la 22 de persoane. Casele Habitat nu le sunt făcute cadou. Beneficiarii au muncit cot la cot cu cei șase membri ai echipei Habitat, dar și alături de cei peste o mie de voluntari care au ajutat, din luna mai 2008, la construcția caselor. “Cei care primesc locuințe trebuie să aibă o sursă de venit, pentru a-și putea plăti rata lunară de până la 200 de lei, pe o perioadă de douăzeci de ani”, spune Emil Popa, manager comunicare la Habitat pentru Umanitate. Valoarea unei case pe structură ușoară este de 13.500 de euro.
O nouă viață
La primele zece case mobilerul a fost asigurat de Administrația Socială Comunitară Oradea. La locuințele date în uz joi, mobilierul se lasă însă așteptat. Pentru Boca Yonef (30 de ani) care muncește ocazional în construcții, casa Habitat reprezintă o șansă la o nouă viață, în special pentru cei doi copii ai săi. A lucrat cinci luni pe șantierul Habitat, pentru a putea părăsi apartamentul pe care îl împărțea cu 11 persoane. Viața nouă nu va fi însă una lipsită de griji. Beneficiarii trebuie să-și plătească singuri apa și electricitatea, pe lângă ratele de 200 de lei. În caz contrar, riscă să rămână fără apă, așa cum i s-a întâmplat de altfel familiei Florian, care locuiește într-o casă Habitat din septembrie 2008. "Ne-au tăiat apa fiindcă nu am putut s-o plătim", a spus Iolanda Florian (28 de ani), mamă a trei copii. De trei săptămâni și-a găsit însă un loc de muncă și speră că la primirea salariului își va putea plăti datoriile, pentru a beneficia din nou de utilități.
“Zidari” din toată lumea
Fundațiile la ultima serie de case au fost turnate în toamna lui 2008. De atunci, la ele au lucrat voluntari de la o biserică din județ, doamne și domnișoare recrutate prin Campania “Femeile construiesc”, politicieni din toate partidele importante, dar și cetățeni din întreagă lumea. “Am avut voluntari irlandezi, norvegieni, americani, japonezi, englezi, din toate categoriile sociale și profesionale. Cel mai în vârstă a avut peste 60 de ani iar cel mai tânăr 16 ani”, relatează Emil Popa. Străinii reprezintă 10 procente din totalul voluntarilor care au muncit pe șantierul Habitat Romanes, potrivit informațiilor primite de la Popa. Printre ei s-au numărat avocați, contabili, profesori și chiar un fost anagajat al NASA. “Gestul lor este normal, fiindcă la ei există o cultură a voluntariatului”, spune Emil Popa. Pentru a munci pe șantierul Habitat din cartierul Voltaire, voluntarii străini au avut de plătit o taxă de circa 400 de dolari, suportându-și din propriul buzunar toate cheltuielile de drum, cazare și masă. Pe deasupra au și muncit de dimineața pană seara, având activitați total noi, în raport cu pregătirea și experiența lor.