Oradea: Primăria vrea să resusciteze CET II
0
Consiliul Local trebuie să decidă azi dacă preia, gratuit, CET-ul II, închis în anul 2002. Executivul are nevoie de 18 voturi pentru a trece proiectul, majoritatea locală având doar 17 consilieri.
Ministerul Finanțelor Publice a încercat deja de mai multe ori să vândă terenul și proprietățile CET-ului prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor. De fiecare dată au fost pretedenți, dar niciodată aceștia nu au fost dispuși să dea suma de bani cerută de Fisc. Valoarea de inventar a proprietății este estimată la 20 de milioane de euro.
Terenul ocupat de CET-ul II are 143,25 de hectare, acesta fiind principalul motiv pentru care a fost atrăgător pentru întreprinzătorii de pe piața imobiliară. Principalul handicap îl constituie însă halda de șlam de la Rontău care are 91,7 hectare de teren și trebuie ecologizată și închisă cu respectarea tuturor prevederilor europene. Pe terenul respectiv se mai află 67 de imobile în care a funcționat centrala, cazane și utilaje de producere a energiei, poligonul, priza de apă de la Crișul Repede și stația de pompe.
Resuscitarea CET-ului II
Proiectul municipalității prevede refuncționalizarea CET-ului pentru a produce energie electrică și termică pe baza apei geotermale și pentru ecologizarea gropii de deșeuri și zgură a întreprinderii. Investiția nu este foarte mare, centrala geotermală ocupând spațiu relativ mic. Realizarea ei ar reduce costurile cu energia electrică, dar mai ales termică a locuințelor alimentate de la aceasta și ar crește numărul gospodăriilor cu cheltuieli mici pe perioada iernii.
Resuscitarea CET-ului II s-ar alătura celorlalte proiecte demarate sau în curs de a fi demarate de municipalitate pentru eficientizarea energetică a orașului. Acestea vizează reducerea pierderilor din rețea, recuperarea căldurii din gazele de ardere și creșterea aportului apei geotermale în producerea de energie electrică și termică la CET II. „Vrem să realizăm acest proiect prin fonduri din Programul Operațional Regional. Ar fi primul proiect depus pe axa pentru reabilitarea siturilor industriale”, spune Marcel Boloș, directorul Direcției de Dezvoltare Durabilă și Finanțări Europene.
Un nou plămân de oxigen
Din punctul de vedere al ecologiștilor cel mai mare câștig din această investiție va fi închiderea haldei de șlam. „Halda de șlam este generatoare de praf și implicit de boli”, spune Mihai Togor, președintele Fundației Ecotop. Halda ar trebui acoperită permanent cu apă pentru ca praful să nu fie purtat de vânt peste oraș. „Am fost de mai multe ori acolo. De fiecare dată a fost apă foarte puțină pe margini”, precizează Togor. Norocul CET-ului II este că nu mai funcționează de mulți ani, față de halda de șlam din partea de vest a orașului, care deservește CET I și conține reziduurile de la fostul ALOR, iar la fiecare vânt puternic acoperă cartierul Rogerius cu un nor de praf.
Ecologizarea haldei de deșeuri și cenuși de la CET II va fi costisitoare, dar cu avantaje multiple pentru sănătatea orădenilor. „Ecologizarea haldei presupune acoperirea ei cu pământ fertil și plantarea cu arbori. Dacă se realizează, orașul și zona metropolitană vor avea un plămân de oxigen în plus”, precizează Togor. Și nu orice fel de plămân, ci unul de 91 de hectare. Împădurirea unui hectar de teren costă circa șase mii de lei. Acoperirea cu pământ fertil poate fi mai scumpă.
Se încarcă comentariile...
