Agricultorii bihoreni cultivă haotic, ajungând să-şi vândă marfa pe bani mărunţi

Producătorii de legume din Bihor cultivă după ureche, iar marfa lor ajunge să se vândă pe bani de nimic. Cu toate că, în acest an, a existat supraproducţie la culturile de leguminoase din judeţ, fermierii îşi vând produsele la preţuri mici, pentru că nu au ştiut ce să cultive.

Cultivatorii bihoreni şi-au frecat degeaba mâinile de bucurie când şi-au văzut recoltele bune de varză, pepeni ori roşii. Pentru ei, bilanţul de până acum e unul păgubos şi asta deoarece nu au cultivat ce trebuie. Chiar dacă producţia este una peste aşteptări, nu există cerere pentru ce au cultivat în grădinile lor. Iar pentru a nu rămâne cu marfa nevâbdută, producătorii se văd nevoiţi să lase la preţ.

„Anul acesta, s-a cultivat cel mai mult varză, în zonele din Toboliu, Giriş şi Cheresig. Urmează pepenii verzi şi galbeni, cu o suprafaţă dublă faţă de anul trecut. Totodată, mulţi s-au orientat spre roşii, pentru că anul trecut au avut un preţ bun, de până la trei lei", afirmă Nicoale Hodişan, şeful Direcţiei Pentru Agricultură Bihor. Însă alte legume se află la mare cerere pe piaţă, în acest moment. „În momentul de faţă, se caută fasole verde şi broccoli. Nu se găseşte fasole, deşi suntem în plină vară. Nu prea a cultivat nimeni nici broccoli. Producătorii bihoreni cultivă haotic. Ei cultivă anul acesta ce a mers bine anul trecut", spune Marius Ştefan, directorul Camerei Agricole a Judeţului Bihor. Altfel spus, bihorenii cultivă după ureche, fără a ţine cont de o planificare a culturii. „Ar fi fost bine să facă o planificare a culturii în funcţie de cerere de pe piaţă. Cererea o dau marii jucători, care dictează ce se caută şi, astfel, noi progrmăm producţia", explică Ştefan. Pentru că în Bihor nu se cultivă legumele care au trecere printre marii cumpărători, intervin pe piaţă comercianţi din altă parte. „Piaţa e reglată din judeţele învecinate. Totodată, intervin comercianţii care cumpără legumele din Polonia sau alte ţări şi vin să le vândă la noi", susţine Nicolae Hodişan. Directorul executiv al Direcţiei Pentru Agricultură Bihor vede o singură soluţie pentru ca producătorii bihoreni să nu mai repete greşeala de a cultiva ceva pentru care nu există cerere: asocierea. „Cultivatorii ar trebui să se constituie în forme asociative. Reprezentanţii acestor asociaţii ar avea rolul să spună membrilor ce anume să cultive şi, totodată, să şi asigure piaţa de desfacere a legumelor. Din păcate, fermeirii nu au timp să facă studii de piaţă pentru a vedea ce culturi ar fi rentabile. Ei trebuie să se ocupe tot timpul de cultură, de la însămânţat, până la recoltat", spune Hodişan.

Vânzarea „e varză"

În piaţa West Market din Oradea, ieri nu se găsea niciun gram de fasole verde sau broccoli. În schimb, varză, roşii, pepeni şi cartofi erau pe săturate. „Nici nu am avut producători din Bihor care să vândă fasole aici. Mulţi iau marfă din Polonia şi o vând în piaţă. Acum se găsesc doar varză, roşii, ardei, cartofi. Marfa este din belşug şi e foarte ieftină. Varza ajunge să se strice în piaţă pentru că nu se cumpără. Toţi cultivă ce le trece prin cap", spune şi Vasile Gherman, administratorul pieţei.

Ioan Sferlea din Căpâlna venit cu varză la piaţă încă de la ora patru dimineaţa. Acum cere 50 de bani pe kilogram. A vândut, însă, şi cu 20 de bani. Spune că nu are altă soluţie, decât să o de ape bani mărunţi. La profit nici nu poate visa. „Am dat-o şi cu 20 de bani, să nu se strice. Anul trecut a fost bine, a costat un leu.  Acum însă am reuşit să vând pentru că am last-o la un preţ de nimic", afirmă bihoreanul. Cultivatorul recunoaşte că a făcut o alegere proastă când a decis să cultive şi în acest an varza. „Noi mergem haotic. Vedem că merge bine într-un an şi cultivăm mai mult anul viitor. Nu reuşim să vindem însă. Eu am încercat să găsesc cumpărător la marfă încă din iarnă, dar nu am găsit. Am vrut să închei un contract cu un hypermarket, însă nu mi-au convenit condiţiile, pentru că îmi dădeau banii târziu. Am datorii la magazinele de unde am cumpărat seminţele şi pesticidele, aşa că nu îmi permit să aştept după bani", declară producătorul. Sferlea a cultivat o suprafaţă de 80 de arii şi a avut o prodcţie de 30 de tone de varză. Însă nici nu se gândeşte la profit. „Cu totul, am investit vreo 3.000 de euro în cultură. Dacă îmi scot investiţia, sunt mulţumit. Nu am speranţă de profit", spune Ioan Sferlea.

Speră că la anul va fi mai bine

Halasz Estera din Tărcaia cultivă roşii. Anul acesta, a plantat 30 de arii. A avut o producţie bună, iar acum vinde roşiile şi cu 60 de bani kilogramul. „A fost o recoltă bună, însă degeaba. Nu au trecut şi a trebuit să pun preţul acesta. Nu le lua nimeni de la mine dacă le dădeam mai scumpe. La preţul ăsta, nu îmi scot nici cheltuielile", spune femeia. Cultivatoarea s-a gândit să se ocupe şi de fasole, care acum e la mare căutare, însă a renunţat, pentru că nu ar fi reuşit să obţină o recoltă rezonabilă. „Degeaba puneam fasole, pentru că a fost timp ploios şi se strica pe când ajungea la maturitate. Aşa am păţit cu pepenii galbeni. Când au fost copţi, s-au şi stricat", povesteşte bihoreaca. În ciuda acestor nereuşite, femeia rămâne optimistă. „Se schimbă cererile de legume de la un an la altul. Tocmai de aceea, nu-mi pierd speranţa. Poate că la anul va fi mai bine", speră Halasz Estera.