Tânăra din Paşcani ajunsă erou naţional în Thailanda. Cariera de excepţie a Alinei Miron, vedeta României la Haga

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Avocatul Alina Miron FOTO linkedin.com
Avocatul Alina Miron FOTO linkedin.com

În primăvara anului 2013, povestea avocatei păşcănene Alina Miron făcea înconjurul României. Tânăra a pledat pentru Thailanda într-un proces de drept internaţional şi a fost tratată ca un erou naţional în ţara asiatică datorită prestaţiei impresionante. Românca îşi continuă cariera de excepţie la Haga.

Alina Miron, o tânără din Paşcani în vârstă de 35 de ani, a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai apreciaţi avocaţi în Drept Internaţional din Europa. A ajuns celebră atât în România, cât si într-o ţară din capătul celălalt al lumii, în mai 2013, după ce a pledat la Curtea Supremă de Justiţie de la Haga (Olanda).

Era vorba de o speţa istorică între Thailanda şi Cambodgia, privitoare la un teren de 4,6 kilometri pătraţi situat la graniţa dintre cele două ţări. Nu pământul în sine a stârnit pasiuni aprinse între cele două ţări, ci un templu budist din secolul al IX-lea amplasat pe teritoriul acestuia. În 1962, Curtea de la Haga a stabilit că templul se află sub suveranitate cambodgiană şi, prin urmare, Thailanda avea obligaţia de a-şi retrage forţele militare din vecinătatea teritoriului cambodgian.

Este vorba despre provincia Preah Vihear, unde se găseşte templul cu acelaşi nume, situat la o altitudine de 525 de metri, pe stâncile munţilor Dangrek. Iniţial, templul a fost dedicat zeului hindus Shiva. Ulterior, a devenit budist, urmare a convertirii populaţiei din acea zonă. În 2008, templul a fost inclus în patrimoniul UNESCO. În perioada modernă, construcţia a fost redescoperită, la începutul secolului XX, de coloniştii francezi.

În 1907, aceştia au realizat, în urma unor verificări, o hartă care plasa provincia Preah Vihear în teritoriul cambodgian. Această hartă, prin intermediul căreia Cambodgia a câştigat primul proces cu Thailanda, în 1962, a fost demontată de Alina Miron, după ce ieşeanca a descoperit că ar conţine erori geografice.

Imediat după ce şi-a prezentat probele în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, în cadrul unui termen transmis în direct şi vizionat de thailandezi, Alina Miron şi-a atras simpatia acestui popor.


Templul budist disputat de către cele două ţări asiatice FOTO UNESCO

preah vidrar

Mii de postări în care a fost elogiată au fost puse pe internet, inclusiv din partea unor oficiali de la Bangkok, capitala Thailandei. Un susţinător al româncei a aşteptat-o pe aceasta pe aeroportul din Bangkok, în momentul în care delegaţia thailandeză a sosit de la Haga, cu o pancartă pe care scria: „Alina Miron: eşti eroul nostru! Te iubim“. Ulterior, pe Facebook sau în presă, materialele ce o aveau ca protagonistă pe româncă au început să curgă într-un ritm ameţitor, ea fiind ridicată de jurnalişti la rangul de eroină naţională. „Reţelele de socializare thailandeze au creat «febra Alina Miron». Bloggerii şi parlamentarii thailandezi ce urmăresc procesul de la Haga au lăudat-o pe Miron pentru raţionamentele logice, despre care cred că vor convinge lumea că Regatul Cambodgiei nu are dreptul la zona disputată de 4,6 kilometri din jurul templului“, a relatat un cotidian din Thailanda. 

Alina Miron a apărut şi la mai multe emisiuni televizate din Thailanda. Într-una dintre acestea, ieşeanca s-a declarat surprinsă de popularitatea pe care a câştigat-o în urma procesului. „Prima dată nu am ştiut că atât de mulţi oameni sunt interesaţi de acest caz. Am crezut că acesta ar putea fi chiar plictisitor pentru oamenii care nu sunt implicaţi“, a declarat Alina Miron în cadrul uneia dintre emisiuni.

Carieră de excepţie la Curtea de la Haga

Verdictul în proces a fost dat în noiembrie 2013, iar magistraţii de la Haga au decis în favoarea Cambodgiei. Cu toate acestea, oficialii thailandezi au acceptat hotărârea fără discuţii, convinşi că s-a făcut tot ce se putea face pentru câştigarea speţei. În plus, oficialii ambelor state asiatice au făcut apel la calm, îngrijoraţi că situaţia în localităţile de graniţă ar putea degenera, din cauza provocatorilor naţionalişti.

Cariera Alinei Miron, ajunsă în atenţia opiniei publice datorită acestui proces, cuprinde însă o mulţime de alte speţe de drept internaţional la fel de importante pentru statele implicate.

Potrivit CV-ului personal, din 2008 până în prezent a reprezentat ţări precum Rusia, Grecia, Nicaragua, Thailanda, Somalia, Coasta de Fildeş sau Japonia la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Unul dintre ultimele procese de amploare în care este implicată din 2014, de partea Sloveniei, priveşte delimitarea teritorială şi maritimă a acestei ţări cu Croaţia.

Tot în 2014, pe 9 decembrie, Alina Miron şi-a susţinut teza de doctorat, cu titlul Le droit dérivé des organisations internationales de coopération dans les ordres juridiques internes, la Universitatea Paris-Ouest Nanterre-La Défense. A fost o lucrare la care a lucrat timp de 9 ani, sub coordonarea profesorul francez Alain Pellet, cel care a susţinut-o şi îndrumat-o în carieră. Tânăra ieşeancă a obţinut din partea comisiei de examen, condusă de Excelenţa Sa Ronny Abraham, judecător la Curtea Supremă de Justiţie de la Haga, calificativul Summa cum laude, cea mai înaltă distincţie posibilă.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite