Iaşi: Portret/Nick Sava:„Pot să scriu doar în locuri publice“

Iaşi: Portret/Nick Sava:„Pot să scriu doar în locuri publice“

Inginerul electric a realizat zeci de proiecte de iluminat. Pictorul a expus în numeroase galerii din ţară şi din străinătate. Scriitorul are deja cinci cărţi.

Prima dragoste a fost pictura şi ea s-a conturat chiar înainte de anii de liceu. De atunci, nu a mai stat vreodată departe de ea. A citit de unul singur cărţi de estetică, critică de artă. Totuşi, studiile universitare le-a făcut la Facultatea de Silvicultură la Braşov, terminată în 1981. Asta pentru că a picat examenul de admitere la Arte.

A frecventat totuşi Şcoala Populară de Artă, tot în oraşul natal, şi pentru că a fost îndrăgit de profesoara sa a rămas să folosească atelierul până la Revoluţie. A câştigat trei premii naţionale pentru pictură în perioada 1986-1989.
În 1990 Nick Sava părăseşte România pentru Canada, unde se stabileşte în Vancouver.

Aici îşi continuă studiile de inginerie electrică la Universitatea din Alberta. A practicat profesia de specialist în iluminat cu zeci de proiecte realizate în Canada, SUA şi Asia, şi asta vreme de zece ani. Între timp a continuat să picteze, deşi recunoaşte că a neglijat latura aceasta. Şi-a expus tablourile în diferite orăşele din Vancouver, şi în altele din România. A vândut multe lucrări în ţări ca Germania, Austria, Cehia, Elveţia şi Israel.

De nouă ani e scriitor

Cu toate că pictura l-a însoţit neîncetat, Nick Sava mărturiseşte că se simte mai bine cu creionul pe hârtie: „Dacă e să-mi pun o etichetă, mă consider povestitor de factură tradiţională, un rapsod“, spune bărbatul. Debutul şi l-a făcut în 2000, cu basme pentru copii, pe care le publica în revista „Atheneum Magazine“, publicaţia românilor din Vancouver, la care era redactor-şef. Înainte nu scrisese decât primele şapte capitole din cartea „În căutarea lui Harap-Alb“.

Nick Sava a fost însă dezamăgit, şi-a dat seama că umorul din poveştile sale nu era înţeles de copiii românilor, născuţi şi crescuţi acolo. Astfel a hotărât să le reunească într-un volum, „În care, Păcală...“, pe care cine vrea să-l citească să o facă, iar cine nu, nu.

Principala calitate a cărţilor sale este aceea că se citesc uşor, ceea ce nu înseamnă că spun lucruri simple, comune. Ba chiar are impresia că nu sunt deloc comode. În scris este greu de încadrat, căci a încercat subiecte diverse şi destul de puţin luate în seamă, de la povestea-roman la literatură fantasy, de la editoriale la un volum de istorie a primilor creştini sau la romanul-epistolar.

Din nou student

A scris cinci cărţi, din care trei sunt publicate, una este în curs de publicare la Polirom, iar alta aşteaptă anul viitor. Acum lucrează la o lucrare în două volume, o interpretare personală la Vechiul Testament. Întrebat despre cum scrie, Nick Sava dezvăluie tabieturile sale. Povestea se conturează mai întâi în cap, iar când e gata aici, este pusă şi pe hârtie. Scrie în forţă, luni de zile, după care, la propriu, e în convalescenţă.

Singurul „duşman” care îl poate întrerupe din activitate este o altă idee de carte, de care se apucă şi o duce până la capăt. Nu scrie direct pe computer, ci mai întâi cu creionul pe hârtie „cu pătrăţele”. În plus, „nu pot să scriu acasă, ci doar în locuri publice, în autobuz, în tren, dar cel mai des în cafenele. De aceea, umblu tot timpul cu ustensilele după mine”, mărturiseşte scriitorul.

Cum dragostea sa cea mare a rămas pictura, Nick Sava s-a înscris la Institutul de Arte din Iaşi şi vrea să-şi continue activitatea ca profesor de pictură. Dar cum sistemul de învăţământ din România funcţionează după alte criterii decât competenţa, deşi în 2008 s-a decis să rămână în ţara de origine, acum a redeschis posibilitatea unei întoarceri în Canada.

întrebări şi răspunsuri

Cum de aţi ales să vă întoarceţi la studii?
Mi-am zis că am făcut în viaţă tot ce mi-am dorit, mai puţin cursuri serioase de artă plastică. Am considerat că această perioadă e potrivită educării în pictură. E drept, numai astfel pot intra şi în învăţământ, profesie pentru care cred că am şi dar şi har.

Cum se împacă pictura, scrisul şi ingineria electrică?
La mine totul porneşte de la pictură. Ea m-a ajutat în proiectele de iluminat, din simplul motiv că amândouă se bazează pe lumină. În cărţile scrise, iarăşi a intervenit arta plastică, prin ea am reuşit să descriu scene cât mai vii, mai colorate.

Ce-i place
Lui Nick Sava îi place să asculte muzică simfonică, folk şi rock clasic. Este un lector avid de literatură religioasă. De asemenea, este pasionat de istorie şi implicit de călătoriile prin locurile încărcate de trecut. „Decât la Paris, prefer să merg în Grecia sau Turcia, au mai multe de spus”, afirmă pictorul.

Ce nu-i place
Scriitorul este deranjat de sistemul de învăţământ din România, din păcate foarte deficitar. Spune că urăşte mârlănia specifică unor cetăţeni din ţara sa de origine. Crede că cele mai multe defecte ale acestora se leagă de lipsa de respect, faţă de ei înşişi şi faţă de ceilalţi.

Profil
Născut. 30 august 1953, Braşov.
Studii. este student în anul II la Institutul de Arte Plastice din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu”, Iaşi.
Familie. căsătorit.