Centrul istoric din Capitala Moldovei, pericol public pentru trecători. Ce soluţii are Primăria

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Strada Cuza Vodă, mun. Iaşi  FOTO Alina Batcu
Strada Cuza Vodă, mun. Iaşi  FOTO Alina Batcu

Clădiri cu tencuiala căzută, cu faţade neîngrijite. Este imaginea care-i întâmpină pe turişti în centrul istoric al Iaşului. Sătulă de această situaţie, Primăria Iaşi a decis să mărească impozitele cu 500 la sută pentru proprietarii care nu restaurează clădirile.

Pe strada Cuza Vodă, din municipiul Iaşi, 31 de clădiri sunt declarate monumente istorice. Dintre acestea, nouă sunt concentrate în incinta Mănăstirii Golia, iar unul este o statuie, cea a lui Miron Costin. 

Trecerea timpului şi lipsa de interes a autorităţilor locale şi a unora dintre proprietari şi-au pus amprenta, iar acest lucru se poate vedea cu ochiul liber. 

Autorităţile locale spun că încearcă să găsească soluţii, proprietarii ridică din umeri, iar ieşenii şi turiştii arată cu degetul spre tencuiala care stă să cadă. 

Strada Cuza Vodă păstrează încă parfumul epocii interbelice, mai ales pentru că aici este cea mai mare densitate de clădiri vechi pe o distanţă scurtă, doar 750 de metri. În realitate însă, această stradă istorică a Iaşului pare că a fost abandonată cu totul. 

E drept, unele dintre localurile deschise aici reuşesc să reactiveze nişte locuri moarte socio-urbanistic şi să atragă turiştii în zona respectivă a oraşului. 

„În ultimii cinci ani a existat o dinamică pozitivă din partea sectorului privat – au apărut cinci noi cafenele apreciate, două patiserii noi, alte cinci magazine de îmbrăcăminte cu vitrine mai atractive, s-au reabilitat clădirea Fostei Camere de Comerţ, au fost demarate lucrările de transformare a vechii bănci Dacia (Moldotrans) într-un hotel prestigios, alături de unele izolate intervenţii din partea instituţiilor publice - refaţadizarea Palatului Ghica din cadrul Spitalului Cuza Vodă, încheierea lucrărilor la faţada Teatrului şi Operei Naţionale alături de un atractiv iluminat arhitectural, încheierea lucrărilor la restaurarea Mănăstirii Golia”, subliniază Mihai Bulai, prodecanul Facultăţii de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei „Destination Iaşi”. 

Strada Cuza Vodă, mun. Iaşi  FOTO Alina Batcu

iaşi

Reacţiile ieşenilor

În centrul oraşului, nu departe de Piaţa Unirii, găsim plăcuţe care ne atenţionează despre riscul de prăbuşire a clădirilor. 

Trecătorii se tem să nu fie loviţi şi se întreabă unde va duce această situaţie. „Foarte urât. Mergem cu capul în jos, nici nu vrem să vedem. Asta e istoria? Aşa o păstrăm? Păi istoria asta ne poate lovi, se pare. Ce să vadă turiştii?”, întreabă ieşeanul Ioan Luca. 

Unii dintre ei spun că arată mai bine periferia oraşului decât această stradă istorică din centrul municipiului. „Domnişoară, arată mai rău ca la periferie. Nu vedeţi? Ne mai şi anunţă că aici cade tencuiala. Deci să nu mai trecem prin centrul oraşului, că e pericol”, ne-a spus Lenuţa Maxim, ieşeancă. 

iaşi

Strada Cuza Vodă, mun. Iaşi  FOTO Alina Batcu

Artera Cuza Vodă nu a scăpat de nelipsitele cabluri care atârnă pe clădiri. Făcând o comparaţie cu imaginea centrului istoric al Iaşului din urmă cu zeci de ani, rămânem cu o singură întrebare: „De ce?”

mihai bulai

FOTO Facebook/Mihai Bulai

Soluţia autorităţilor locale 

Pentru ca strada Cuza Vodă din Iaşi să revină la aspectul de altă dată, Primăria Iaşi va majora impozitul pentru proprietari.

„Intenţionăm să dăm această taxă suplimentară ca o amendă, de fapt, cu creşterea impozitelor cu 500%. Eu îi anunţ că costă destul de mult. Prin urmare, trebuie să ia în calcul şi acest lucru”, spune primarul Iaşului, Mihai Chirica. 

Deocamdată, doar 20% din totalul clădirilor din zonă sunt în proprietatea municipalităţii, asupra celorlalte, care sunt proprietate privată, nu poate nimeni să intervină.

Mihai Bulai, prodecanul Facultăţii de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei „Destination Iaşi”, spune că măsura pe care vor să o implementeze autorităţile locale este una bună, aşteptată de mult timp. În acelaşi timp, în lipsa unor măsuri de susţinere a proprietarilor privaţi, aceasta va genera o presiune asupra actualilor proprietari, peste 3-5 ani, care va determina eventual înstrăinarea proprietăţilor către alte persoane mai avute şi mai influente, dar nu va rezolva neapărat problema străzii. 

„Primăria trebuie să creeze şi un fond special de susţinere a proprietarilor care doresc să restaureze faţadele, din care să fie asigurat studiul arhitectural, studiile de fezabilitate, proiectul tehnico-edilitar şi alte cheltuieli iniţiale care ar debirocratiza procesul şi ar face ca proprietarii să demareze lucrările. În plus, un proiect arhitectural unitar asupra străzii Cuza Vodă, realizat de autoritatea publică cu concursul unor apreciaţi arhitecţi, istorici, geografi, ingineri, ar asigura succesul restaurării şi ar duce la evitarea unor lucrări nereuşite asupra faţadelor, aşa cum s-a putut constata la unii proprietari privaţi”, explică Mihai Bulai.

Aşa DA

Potrivit acestuia, există exemple în ţară de bune practici. „În cazul Municipiului Oradea, un exemplu de succes în acest sens din România, Primăria a mers şi mai departe şi a creat un fond de împrumut fără dobândă către asociaţiile de proprietari, pentru a se asigura de participarea tuturor proprietarilor la procesul de restaurare şi pentru a putea impune dirigenţie de şantier din rândul unor specialişti cu experienţă în domeniu”.

Mai mult decât atât, circa 30% dintre clădiri necesită lucrări extrem de costisitoare de consolidare, înainte de a vorbi despre restaurare sau refaţadizare.  

„Aceste costuri fac aproape imposibil orice proiect personal al actualilor proprietari, iar alungarea lor şi înlocuirea lor cu mari investitori prezintă de asemenea pericolul unei gentrificări accelerate ba chiar un intervenţionism abrupt, aşa cum am văzut la nr. 50, în faţa Palatului Callimachi, unde o clădire nouă s-a interpus în aliniamentul vechi de clădiri, distrugând coerenţa istorică a străzii şi punând pericolul de a influenţa calitatea şi aspectul intervenţiilor viitoare asupra străzii”, mai explică preşedintele Asociaţiei „Destination Iaşi”.

iaşi

Clădire de pe strada Cuza Vodă, mun. Iaşi  FOTO Alina Batcu

Regenerarea străzii Cuza Vodă

Strada Cuza Vodă din Iaşi a fost inclusă în Strategia de Turism a Mun. Iaşi 2018-2020, într-un proiect amplu de reabilitare şi pietonalizare (spaţiu mixt tramvaie şi pietoni), pentru a creşte experienţa turistică în centrul vechi al Iaşului şi pentru a scădea presiunea pe Blvd. Ştefan cel Mare în perioadele sale de vârf, potrivit conducerii Asociaţiei „Destination Iaşi”, 

Însă, în prezent, strada Cuza Vodă suferă de dispariţia unor activităţi esenţiale ale dinamicii sale. „La Mănăstirea Golia nu se mai fac tururile în turnul-clopotniţă, în Casa Creangă şi în bastionul de colţ, Filarmonica a închis uşile de mai bine de 10 ani, Casa Balş şi UNAGE deschid rarissim porţile sălii Caudella către publicul ieşean, Asociaţia independentă „Teatru Fix” s-a mutat după ce generase un pol de activităţi culturale şi o terasă de vară atractivă”. 

Putem face un exerciţiu de imaginaţie şi să ne gândim la cum ar arăta această stradă după regenerare. 

„Reabilitarea Palatului Callimachi şi transformarea sa într-un centru de creaţie, alături de clădirile de vis-a-vis din proprietatea primăriei, reabilitarea fântânei turceşti de la Golia şi transformarea parcării din faţa turnului Golia într-o piaţetă publică atractivă, transformarea intersecţiei 14 dec 1989 într-o piaţă publică, schimbarea destinaţiei clădirii Poştei Române cu una creativ-culturală, reconsolidarea şi restaurarea clădirii Filarmonicii, reabilitarea curţilor interioare atractive - fosta Piaţă de Flori (gang Str. Cuza Vodă 5) şi a curţii bisericii Balş (nr. 16), reamenajarea curţii Teatrului Naţional, toate aceste proiecte ar constitui un vârf de lance al procesului de regenerare a străzii Cuza Vodă, care ar fi acompaniat de un lent proces de gentrificare în sens pozitiv şi nu radical, cu consecinţe sociale nefaste”, a mai spus Mihai Bulai, preşedintele Asociaţiei „Destination Iaşi”. 

În final, acesta subliniază că pentru a face din Strada Cuza Vodă „Lipscaniul” Iaşului este nevoie de o intervenţie organică rapidă a tuturor factorilor interesaţi, pentru a găsi soluţiile cele mai potrivite.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Greva de la STB continuă. Adrian Criţ: Sâmbătă au ieşit pe traseu 15 vehicule. Este un atac concertat la siguranţa bucureştenilor

Stenograma şedinţei în care Ceauşescu a decis: „Clujul va deveni Cluj-Napoca. Buda şi Pesta nu este la fel?”

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite