Stiri din Iasi

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat săptămâna trecută că Petru Ciobtariu a fost colaborator al Securităţii. CNSAS a susţinut în acţiunea depusă la instanţă că judecătorul a fost în perioada 1982-1984 colaborator, în 1984-1989 informator şi persoană de sprijin în 1989

13.50 Judecătorul Petru Ciubotariu: „Este problema mea ce voi face. Nu mai discutăm acest aspect“, a spus magistratul ieşean, întrebat dacă va ataca decizia Curţii de Apel Iaşi la instanţa superioară.

10.24 Petru Ciubotariu, judecătorul Curţii de Apel Iaşi, a pierdut procesul cu CNSAS. Magistraţii bucureşteni au constatat săptămâna trecută că ieşeanul a colaborat cu Securitatea. „Admite acţiunea. Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii“, a precizat unul dintre reprezentanţii biroului de presă din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

Decizia nu este definitivă, iar judecătorul Petru Ciubotariu poate face recurs. În 2008, CNSAS a cerut magistraţilor bucureşteni să constate colaborarea lui Ciubotariu cu Securitatea. Judecătorul ieşean ar fi dat note informative sub numele conspirativ „Spirache“.  El ar fi fost recrutat în 1980, când nu era judecător şi ar fi dat note „în scopul supravegherii informative a elementelor suspecte“ privind stările de spirit ale cetăţenilor“ şi aspecte din viaţa privată“ ale localnicilor din satul natal Drăguşeni.

În acţiunea depusă la instanţă se menţionează că Petru Ciubotariu ar fi avut o „contribuţie bună“ şi că a dat 10 note informative cu „valoare efectivă“, primind acordul „să fie menţinut în reţeaua informativă“. Într-una din notele informative, judecătorul s-ar fi referit la „starea de spirit a membrilor cooperativei din cadrul CAP Drăguşeni“, care ar fi fost nemulţumiţi de faptul că nu şi-au primit banii la timp. Ciubotaru nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

Procurorul „Rebeca“, albit de judecători
Pe de altă parte, Mircea Borş, procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, a scăpat de verdictul de colaborator al Securităţii. Curtea de Apel Bucureşti a decis luna trecută să respingă acţiunea CNSAS. Instituţia a fost obligată să-i plătească 1.500 de lei cheltuieli de judecată. CNSAS poate face însă recurs. „Nu doresc să comentez“, a spus Mircea Borş.
Potrivit CNSAS, magistratul ar fi semnat un angajament în 1985, când era învăţător, şi a preluat numele conspirativ „Rebeca“. El şi-ar fi turnat vecinii din comuna vasluiană Laza, care lucrau la CAP, dar şi pe cei de la şcoală.