Iaşi: Strategie de sertar pentru salt economic

Iaşi: Strategie de sertar pentru salt economic

Peste 150.000 de euro au fost cheltuiţi pentru o broşură care priveşte dezvoltarea Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.

La Consiliul Judeţean Iaşi se adună maculatură pe bani europeni. Oficialii judeţului au mai pregătit o strategie de dezvoltare economică şi socială pentru 20 de localităţi din România şi Republica Moldova. Documentul valabil până în 2014 prezintă informaţii despre administraţiile care fac parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru şi o listă cu câteva proiecte care ar trebui puse în aplicare de oficialii din Iaşi, Vaslui şi 18 consilii raionale de peste Prut.

 
„După ce am citit acest document, nu văd particularităţile fiecărei localităţi”, a afirmat Constantin Simirad, preşedintele CJ Iaşi. Proiectul pentru documentaţie a fost implementat de Asociaţia „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru”.

Document cu obiective generale
Strategia redactată pe 74 de pagini cuprinde o prezentare a localităţilor care fac parte din Euroregiune, datele din document fiind din 2006 sau 2007. Totodată, sunt subliniate oportunităţile şi punctele slabe în ceea ce priveşte infrastructura şi transporturile, forţa de muncă, mediul, serviciile publice, agricultura, turismul, dar şi mediul de afaceri.
În planul de măsuri sunt nominalizate priorităţi precum reabilitarea infrastructurii publice din Euroregiune, atragerea de investitori, protecţia mediului, dar şi dezvoltarea resurselor umane. „Aş vrea să văd cui îi folosesc acest studiu”, a precizat Simirad. Totodată, au fost făcute şi nouă propuneri de proiecte care ar putea fi implementate de Asociaţia Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.

Printre acestea se numără „Colaborarea în situaţii de urgenţă”, „Sprijinirea competitivităţii sectoarelor agricol şi viniviticol din Euroregiune”, „Atragerea investiţiilor în Euroregiunea Siret-Prut- Nistru” sau „Evaluarea potenţialului de producere a energiilor alternative”. „Mai mult o să coste hârtia pentru pregătirea acestor proiecte pentru că valoarea lor este foarte mică. Mai bine se făcea un drum, o construcţie, ceva concret. Asociaţia nu va trăi, dacă nu se fac proiecte prin care să rămână ceva în urmă”, a precizat şeful CJ Iaşi.

Directorul Asociaţiei care coordonează Euroregiunea a precizat că proiectele din strategie au fost gândite în funcţie de fondurile de care dispune forul. „Bugetul asociaţiei este format numai din cotizaţia fiecărui membru şi nu puteam pregăti proiecte cu valori mai mari”, a spus George Anghel, directorul Asociaţiei „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru”.