Seara măştilor şi a superstiţiilor

Mascaţii ies pe străzi şi interpretează ritualuri menite să alunge relele şi să asigure prosperitatea în noul an. Majoritatea moldovenilor respectă cu sfinţenie obiceiurile moştenite încă din vremea dacilor. Etnologii sunt de părere, totuşi, că tradiţiile riscă să se piardă în scurt timp.  

Etnologii apreciază la unison că Moldova este regiunea cu cele mai bogate şi mai spectaculoase tradiţii legate legate de înnoirea anului. Sute de bărbaţi, tineri şi bătrâni, ies astăzi pe străzi sau merg pe la casele gospodarilor costumaţi în haiduci, urşi, capre sau bumbgheri şi interpretează jocuri zgomotoase menite să alunge spiritele rele şi să asigure trecerea cu bine în noul an.

Urşii şi caprele mor şi învie în timpul jocului

„Se crede că acum se deschid cerurile. Are loc o întâlnire a viilor cu morţi. Se spune că unele spirite sunt nemulţumite la revenirea pe pământ şi trebuie speriate de mascaţi. Vorbim despre o degenerare a timpului, despre un moment când trebuie reinstaurată ordinea firească a lucrurilor“, explică Ovidiu Focşa, muzeograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.

Jocurile cetelor de mascaţi au şi rolul de a invoca divinităţile responsabile cu fertilitatea şi fecunditatea. În acelaşi timp, atât caprele, cât şi urşii mor în timpul ritualului, dar învie la scurt timp pentru a semnifica perioada de renovare a timpului calendaristic. „Există un substrat foarte vechi a tradiţiilor de anul nou, de origine dacică, excelent conservat în zona Moldovei. Peste acesta s-au adăugat şi influenţe romane sau slave. Riscăm însă ca obiceiurile să se piardă în scurt timp pentru că nici măcar mulţi din cei care le practică nu le mai cunosc semnificaţia exactă“, adaugă Focşa.

Bani în buzunar pentru prosperitate
Mulţi moldoveni se îngrijesc să aibă mulţi bani în buzunare în noaptea de Revelion. Se spune că astfel vor avea parte de prosperitate. Tot la capitolul bani, superstiţia spune că nu este bine să intri în anul nou cu restanţe pentru că următoarele 12 luni vei plăti datorii încontinuu.

Peştele te ajută să treci uşor prin viaţă
La miezul nopţii, când bate gongul de an nou, nu trebuie să lipsească peştele de pe masă. Fie ca sunt acasă, fie că sunt la restaurant, moldovenii au grijă să mănânce măcar o conservă de peşte, ca să fie feriţi de greutăţi.

Ceapa prevesteşte vremea în anul ce vine
În mediul rural, bătrânii încă mai fac prognoze meteorologice pentru anul care stă să înceapă. Astfel, se iau 12 foi de ceapă, semnificând câte o lună a anului, pe care se pune sare şi se aşează pe sobă peste noapte. Apa lăsată de o foaie arată cât de secetoasă sau mănoasă va fi luna respectivă.

Apa băută din clopoţel dezleagă limbile
Mămicile speriate că micuţii lor, care au ajuns deja la 2-3 ani, nu au scos niciun cuvânt pun apă în clopoţelul folosit pentru a sorcovi. Fetiţele şi băieţeii sunt puşi după aceea să bea ca să li se dezlege limba. Ritualul are loc la miezul nopţii dintre ani. 

Se crede că astăzi se deschid cerurile şi are loc o întâlnire a viilor cu spiritele celor morţi, Ovidiu Focşa, muzeograf.

Bătaie cu ciomege la Ruginoasa
În ultima zi din an, 34 de tineri din comuna ieşeană Ruginoasa se împart în două cete reprezentând „valea“ şi „dealul“. Luptătorii se costumează cu măşti rezistente la lovituri şi se ciomăgesc până când una dintre tabere cedează. Câştigătorii au dreptul să organizeze pe tot parcursului anului nou balurile din comună şi au întâietate la mâna fetelor de măritat.

Citeşte mai multe despre superstiţiile în noaptea dintre ani AICI