Iaşi: Ieşenii au dezbătut ce le-a adus Revoluţia la întâlnirea Foreign Policy

Zeci de oameni au venit la dezbaterea revistei „Foreign Policy“

Un subiect dezvoltat de publicul care s-a adunat  aseară la Biblioteca „Mihai Eminescu“ a fost independenţa Basarabiei faţă de România.

Chiar dacă Timişoara este creditată drept oraşul care a aprins flacăra Revoluţiei din decembrie 1989, puţini ştiu că primele mişcări de stradă împotriva comunismului se pregăteau la Iaşi.

„În noiembrie 1989, am primit un telefon anonim prin care mi s-a comunicat că Frontul Popular Român se va întâlni în Piaţa Unirii din Iaşi. Atunci mi-am dat seama că Ceauşescu nu va mai apuca să ţină mesajul de Anul Nou către ţară“, a povestit Dumitru Păduraru, inginer, în cadrul dezbaterii organizate aseară de revista „Foreign Policy“ la Iaşi.

Basarabia, subiectul fierbinte al serii

Printre temele abordate în cadrul acestei acţiuni s-a numărat şi dacă ce s-a întâmplat în decembrie 1989 a fost o acţiune spontană sau premeditată. „Această întrebare i-am adresat-o, în 1990, regretatului Alexandru Paleologu. Mi-a răspuns că ce s-a întâmplat cu un an mai devreme a fost o revoltă spontană, iar spontaneitatea a fost puternic stimulată“, a spus Liviu Antonesei, profesor universitar şi disident ieşean care a avut curajul să-şi exerseze libertatea înainte de 1989. Cea mai importantă temă de discuţie lansată de publicul prezent aseară la dezbaterea „Foreign Policy“ s-a referit la ce s-a făcut pentru Republica Moldova în ultimii 20 de ani.

„Ajutorul dat de România pentru Basarabia a fost cu sincope, dar nici vecinii noştri de peste Prut n-au fost foarte bucuroşi că primesc ceva. Introducerea vizelor pentru români nu a fost deloc un lucru politicos“, a răspuns Liviu Antonesei. La finalul dezbaterii, organizatorii s-au arătat încântaţi de răspunsul publicului ieşean. „Oamenii au ştiut la ce vin şi au arătat că le pasă, ceea ce nu miră pentru că vorbim de Iaşi. Tinerii au arătat o stare de nemulţumire şi de căutare. Poate că ei sunt mai nemulţumiţi decât generaţiile care pot să facă o comparaţie între cele două regimuri“, a spus Ovidiu Nahoi, redactor-şef al revistei „Foreign Policy“.