Procurorii se spală pe mâini în „cazul Bouleţ“

Adrian Bouleţ susţine că părinţii săi s-au înglodat în datorii

Şefii Parchetului de pe lângă Tribunal susţin că procurorul de caz nu a făcut erori atunci când i-a anchetat pe Adrian Bouleţ şi Petru Ungureanu.

În cazul tinerilor care solicită de la stat un milion de euro daune morale şi 30.000 de lei daune materiale procurorii dau vina pe martori. Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi susţin că nu sunt responsabili pentru faptul că Adrian Bouleţ (29 de ani) şi Petru Ungureanu (26 de ani) au fost achitaţi pentru tâlhărie, respectiv complicitate la tâlhărie.

Închişi pentru 11 luni

„Soluţia de achitare nu este imputabilă procurorului de caz. Faptul că probatoriul s-a schimbat în timpul judecăţii şi că unii martori sau unele victime şi-au schimbat declaraţiile nu este din vina procurorului. Acesta nu a comis nicio eroare“, a declarat Cornelia Prisăcariu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.

Pentru că au stat în închisoare 11 luni pe nedrept, Adrian Bouleţ şi Petru Ungureanu au dat în judecată statul român şi au cerut daune. Cei doi tineri au intrat în vizorul anchetatorilor în anul 2006, după ce o femeie şi un bărbat au reclamat că au fost tâlhăriţi. Potrivit rechizitoriului, pe 1 decembrie 2005 Adrian Bouleţ i-ar fi sustras lui Valeriu Bulea 195 de lei. La două săptămâni tânărul ar fi intrat într-un bloc de pe Aleea Rozelor şi, în timp ce prietenul său Petru Ungureanu stătea la uşa imobilului, ar fi lovit-o pe Crizantema Vornicu şi i-ar fi  furat geanta în care avea 1.700 de lei şi un telefon.

Deşi victimele au dat declaraţii sumare, cei doi tineri au fost arestaţi şi trimişi în judecată. Însă în anul 2007 au fost achitaţi de magistraţii Tribunalului Iaşi, iar sentinţa a fost menţinută şi de instanţele superioare. Dacă judecătorii vor decide ca tinerii să fie despăgubiţi statul poate declanşa acţiunea în regres împotriva poliţiştilor şi a procurorului care au anchetat cazul.
Însă pentru ca oamenii legii să dea banii din buzunarul propriu trebuie să se demonstreze că „cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, au provocat situaţia generatoare de daune“.