Portret/ Gabriel Caloian a lăsat catedra pentru şevalet

Gabriel Caloian

Fostul învăţător din Buzău pregăteşte la Iaşi prima sa expoziţie personală, pe care o va arăta publicului la sfârşitul toamnei.

Desenează de mult, de când avea puţini ani, iar pereţii bunicului erau numai ai lui. În ciuda indiciilor, cum că Gabriel ar avea talent, nu a urmat o şcoală în profil. „În generală am fost la arte, dar la muzică. Făceam clarinet şi pian. În ceea ce priveşte grafica, am învăţat mult singur, am fost autodidact până am hotărât să mă înscriu la facultate“, povesteşte tânărul.

Iaşiul, gazda expoziţiilor

Nici liceul nu a fost ales după criteriul talentului. A învăţat la Pedagogic. „După, am fost învăţător timp de un an într-un sat care era la vreo 40 de kilometri distanţă de Buzău, oraşul în care m-am născut“, spune Gabriel.

În cele din urmă, a ajuns în Iaşi, acolo unde avea să înceapă Facultatea de Arte, să se căsătorească şi, nu în ultimul rând, să expună. „Nu am evut expoziţii personale până acum, plănuiesc una pentru toamnă. Nu-mi amintesc câte expoziţii de grup am avut totuşi“.  Din când în când, alte oraşe aveau ocazia să tragă cu ochiul la lucrările sale. Acum câţiva ani a arătat timişorenilor că o clădire dărăpănată poate fi „reamenajată“ cu gunoaiele adunate din jurul său. 

La Iaşi, a prezentat la expoziţia „Carton Network“ din clubul Hand lucrările sale pe carton. De altfel, atunci toţi participanţii folosiseră cartonul ca suport pentru grafică. Ultima expoziţie la care a participat a fost „Erotica“, organizată la sfârşitul anului trecut la Galeriile Cupola.

Creează «emisari»

Fascinat de grafică, de facultate, de atelierul pe care l-a „mobilat“ cu picturile sale pe suprafeţe mari, Gabriel a găsit timp şi pentru altceva. Anul trecut a fondat şi coordonat temporar revista „Opus“, care era dedicată, bineînţeles, picturii, graficii. Din nefericire, distribuţia nu s-a făcut după cum a sperat el, aşa că ieşenii nu au mai văzut-o la chioşcuri.

Acum, pregăteşte propria expoziţie, pe care speră să o arate publicului în toamnă. „Mai am încă multă muncă. În lucrările mele apar «emisarii», creaturi superioare nouă, care vin să ne civilizeze. Sunt un fel de semi-zei“, explică Gabriel, profu’, după cum îi zic prietenii, amintindu-i de anul în care a stat la catedră.

Profil
Născut. 21 ianuarie 1979, Buzău.
Studii. Masterand în anul II la Grafică, Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design, Iaşi.
Familie. Este căsătorit.

Întrebări şi răspunsuri
În general reutilizezi materialele, faci artă din deşeuri. E dintr-o puternică convingere ecologistă?
Nu cred că ecologismul trebuie privit ca o atitudine specială, diferită, ci ca una normală. Nu-mi place să-mi tai singur craca. În plus, îmi plac lucrurile vechi, care vin cu o poveste.
Te-ai născut în Buzău, ai locuit un timp în Bucureşti, dar totuşi te-ai oprit în Iaşi. De ce?
Aici mi-am făcut o familie, am foarte mulţi prieteni şi merg la o facultate la care chiar mă simt în largul meu.

Ce-i place
„Să stau aici, în atelierul de la facultate. Îmi place şi să colecţionez obiecte care aparent nu au cine ştie ce valoare, dar care au o poveste. Dacă n-au, le inventez eu una“, spune Gabi.

Ce nu-i place
„Direcţia în care se îndreaptă societatea modernă, care mă include şi pe mine. Cred că uităm care sunt lucrurile care contează şi care ne pot face într-adevăr fericiţi“, a adăugat pictorul.