Portret/Costică Curecheru şi-a transformat casa în muzeu popular
0
Ieşeanul din comuna Scobinţi a adunat în zeci de ani cămăşi din in, brâuri, opinci, sau alte obiecte tradiţionale de la săteni. Când a văzut că tinerii fug de folclor, Costică Curecheru şi-a dat seama că trebuie să facă ceva pentru a păstra măcar o parte din hainele populare.
Aşa că a luat la picior toate uliţele din comuna Scobinţi, acolo unde locuieşte, şi din zonele din împrejurimi, în speranţa că, prin podurile oamenilor, va găsi o fărâmă din istoria locurilor.
„Am mers din poartă-n poartă, mai ales acolo unde ştiam că locuiesc persoane în vârstă şi la care trăgeam speranţă că voi găsi un brâu, o cămaşă brodată sau orice altceva care să fie original şi să aibă o poveste“, spune Curecheru.
Ieşeanul nu s-a speriat deloc de kilometrii întregi care îi presupunea misiunea sa. Dimpotrivă, pe măsură ce găsea câte o piesă de port popular, prindea şi mai mult curaj. Ştia că, în final, îşi va împlini visul: să aibă în propia casă un muzeu al ţăranului român. „Când mă vedeau sătenii, unora le venea să râdă, dar eu tot îi întrebam dacă nu au o curea, un brâu sau cămaşă care să merite să fie văzute de mai mulţi oameni“, povesteşte ieşeanul.
Şi-a făcut muzeu în casă
Plimbat prin ţări străine, dar şi un bun cunoscător al muzeelor din România, Constantin Curecheru a încercat să-şi amenajeze una dintre camerele casei, pentru ca vizitatorii să se simtă ca într-un muzeu veritabil. „Am făcut investiţii pentru că mi-am dorit ca totul să arate profesional“, explică muzeograful amator.
Într-adevăr, Constantin Curecheru a reuşit să dea o notă aparte camerei în care a expus tot ce are mai de preţ. Aici, săteanul a aşezat cu grijă câteva zeci de cămăşi din in, brodate cu motive populare, brâuri, opinci, haine ţărăneşti pe care nu le-a mai purtat nimeni de-o viaţă, dar şi instrumente muzicale. Pe un alt perete, săteanul a expus cu mândrie zecile de diplome obţinute la diferite festivaluri de artă populară şi târguri meşteşugăreşti.
Nevasta le-a pus gând rău obiectelor
De toate aceste bogăţii strânse în câteva decenii, Constantin Curecheru nu s-ar despărţi pentru nimic în lume. „Nevasta mă tot ameninţă că le dă foc, că s-a săturat. Dar eu nici nu mă gândesc să renunţ la ele. Dimpotrivă, cât o să trăiesc voi strânge cât de multe voi putea. Aşa, am şi eu ce să le las moştenire copiilor“, spune săteanul.
Muzeul lui Constantin Curecheru este mereu deschis pentru iubitorii de tradiţii şi folclor. Săteanul nu le cere nimic vizitatorilor. Dimpotrivă, îi serveşte cu ce are el mai bun prin casă. La plecare, îi îndeamnă să spună şi la cunoştinţe de muzeul lui din Scobinţi. Aşa va şti lumea că, într-o casă de oameni simpli, tradiţiile populare încă mai trăiesc.
Profil
Născut: 11 septembrie 1948, la Iaşi.
Studii: Opt clase.
Familie: Căsătorit, are 8 copii.
Întrebări şi răspunsuri
Care este cea mai valoroasă piesă din muzeu?
Una dintre cele mai vechi este o bârneaţă (n.r.-brâu) luată de la o femeie, pe care o ţinea în pod. Cred că este făcută în urmă cu mai bine de un secol. Mulţi specialişti mi-au spus că este foarte valoroasă.
Cât aţi investit în obiectele expuse acasă?
La bani nu m-am uitat niciodată atunci când am văzut ceva şi am vrut neapărat să ajungă în muzeul meu. Nimeni nu ştie cât de mult am investit în ce am acum, nici măcar soţia. Dacă ar afla... Important este că am reuşit să le adun pe toate.
Ce-i place
De câţiva ani, Constantin Curecheru şi-a amenajat într-o margine a casei o anexă pe care o foloseşte ca atelier. „Am învăţat să cioplesc flueire din soc şi să fac opinci. Mai fac şi costume pentru anul nou“, spune Constantin Curecheru.
Ce nu-i place
Meşterul popular spune că cel mai mult îl enervează politica. „E vorbărie multă de pomană. Nu vreau să văd în jurul meu oameni care se duşmănesc“, spune cu tărie săteanul din Scobinţi.
Se încarcă comentariile...
