Portret/ Ioana Ştefaroi pictează frânturi de copilărie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioana Ştefaroi
Ioana Ştefaroi

Economista a început acum şase ani să deseneze în culori vesele, pe pânză, sticlă şi mai ales pe lemn, decoraţiuni perfecte pentru camerele copii de toate vârstele. Decoraţiunile ei, tablourile pictate pe lemn, în culori vesele, luminează orice cameră de copil.

Asta poate şi pentru că sursa de inspiraţie este tot un copil, fiica ei. Drept dovadă, pensoanele sale lasă în urmă forme simple, clare de buburuze, zâne, flori, iepuraşi, ciupercuţe.

„De primul tablou am fost foarte mândră. Am mers să-l înrămez, iar doamna de acolo mi-a spus: «E foarte drăguţ. Cine l-a făcut? Un copil de clasa a V-a?». Eram un copil de 30 de ani. Recunosc, îl am şi acum pe perete“, spune Ioana.

A evadat prin pictură

A primit cadou primele culori de la o bună prietenă, acum cinci ani. Veniseră într-un moment bun, în care avea nevoie de un hobby, cu atât mai mult cu cât jobul ei, de economist, implica numere, formule, programe.

„Am început să desenez pentru a evada din cifre. Mă relaxa. Îmi lua gândul de la probleme“, povesteşte ea. Primul material folosit ca suport pentru desene a fost pânza. Asta până a descoperit că se „înţelege bine“ cu lemnul. Uneori pictează şi vitralii, alteori pictează şi „serios“, în felul acela în care creaţiile sale ar înfrumuseţa orice cameră din casă, nu doar a copilului. „Am încercat să desenez pe pânză şi altceva, fără legătură cu copilăria, dar ce iese nu mă face fericită. Când nu pun mâna pe pensoane zile la rând, mă simt vinovată“, recunoaşte ea.

„Jack Piratul“ a plecat la Bucureşti

Cum frânturile de copilărie aşezate pe lemn sunt simple, sincere, pozitive, părinţii au vrut să le aibă aproape. La primul târg de handmade, din Iaşi, la care a fost a avut succes. Poate şi pentru că spiritul Sărbătorilor se asortase mesajului transmis de ea.

„Comenzile online sunt rare, încă nu există încredere“, spune Ioana. Chiar şi aşa, „Jack Piratul“, varianta pe lemn desenată de ea, a ajuns la Bucureşti. Autoarea, în echilibru cu tablourile sale, păstrează o atitudine lipsită de vanitate. E critică, adesea nemulţumită, dar creativă. „Mă întreb cum va fi când va creşte fiica mea, când va trece de ciupercuţe, fluturaşi şi zâne. Mă întreb dacă voi evolua şi eu“, spune Ioana.

Profil

Născută: 16 septembrie 1973, Iaşi.
Studii: A absolvit Facultatea de Economie, Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi.
Familie: Are o fetiţă.

Întrebări şi răspunsuri

Ai participat le vreun curs de pictură?
Păi, cred că ultima oră pe care am făcut-o a fost în clasa a VIII-a, la şcoală. De atunci n-am făcut niciun curs. În schimb, mă gândesc să fac totuşi unul pentru că teoria ar putea îmbunătăţi practica.

Dintre toate suporturile pentru desen, preferi lemnul. De ce?
E adevărat, lemnul e favoritul meu. Îmi place să-l simt. Când iau plăcuţa de lemn şi o curăţ de praf, miroase a răşină, căci folosesc adesea brad. Poate pentru că a fost la un moment dat verde, îmi dă sentimentul că este încă viu.

Ce-i place
„Zilele de septembrie însorite, mi se par cele mai frumoase, poate şi pentru că m-am născut în septembrie. Apoi, ideea de a fi îndrăgostit, copacii înfloriţi primăvara, copiii, care sunt la vârsta la care se miră de orice, de primii paşi“, afirmă Ioana Ştefaroi.

Ce nu-i place
Oamenii răutăcioşi, frigul, păianjenii. „Nu ştiu dacă e o atitudine bună, dar de obicei încerc să trec peste lucrurile negative, să mă detaşez de ele“, explică ea.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite