Piaţa muncii la început de an: „Angajatorul este cel care pune condiţiile“

Gabriela Vasilache, directorul executiv al AJOFM susţine că anul acesta angajatorii sunt cei care vor impune regulile jocului. De frica disponibilizărilor sunt angajaţi care realizează un volum de muncă de două sau de trei ori mai mare decât în anii anteriori.

Cum a evoluat numărul de şomeri în judeţul Iaşi de la începutul anului şi care sunt previziunile pentru perioada următoare?

Situaţia pe piaţa muncii s-a schimbat la 180 de grade în anul 2010 faţă de 2009 şi faţă de 2008 chiar, în sensul că la sfârşitul anului 2008 vorbeam de o piaţă a angajatului, acum vorbim de o piaţă a angajatorului. Angajatorul este cel care spune condiţiile, cel pentru care primează astăzi calitatea serviciilor. El are de unde alege forţă de muncă calificată. Totuşi o caracteristică a judeţului Iaşi este că are forţă de muncă calificată, este centru universitar, şcoala în judeţul Iaşi este o şcoală de calitate şi atunci angajatorii au de unde alege.

Chiar dacă anul 2010 a adus o situaţie dificilă din punct de vedere economic în mediul privat unde chiar am prieteni şi cunoştinţe care se confruntă cu blocaje finaciare şi cu probleme economice, din punctul de vedere al resurselor umane eu cred că anul acesta a fost unul mai bun pentru ei decât anul trecut. Şi-au putut alege personalul cel mai bun dintre cei mai buni. De asemenea, am constatat că în urma reducerilor de personal şi a disponibilizărilor individuale şi colective este adevărat că cei care au rămas au făcut mai multe, au avut mai multe sarcini decât aveau înainte şi, pentru a-şi păstra locul de muncă au fost nevoiţi chiar să facă două-trei sarcini în plus decât în anul 2008, când, după cum am văzut, angajaţii puneau condiţiile, de salariu în primul rând. Prima întrebare pe care o puneau şomerii era „Cât îmi dai?", „Care este salariul?", o întrebare care nu era bine venită, deoarece normal este ca înainte să arăţi ce poţi, după care să pui condiţia de salariu.

2011: „Dacă statul nu îşi ia în serios rolul de investitor, nu va merge“

Ce se va întâmpla, însă, nu pot spune. Nu sunt persoana abilitată să fac prognoze. În schimb, pe baza statisticilor de care noi dispunem, pot să îmi exprim opinia cu privire la o evoluţie pe termen scurt. Dacă luăm în vedere rezultatele din acest an, datele statistice arată că numărul de şomeri, atât din judeţ, cât şi la nivel naţional, a scăzut. Este o scădere sensibilă. Am plecat de la un stoc de circa 25.000 de şomeri şi la finele lunii noiambrie avem circa 21.100 de persoane în evidenţe.

Ne întrebăm cum de a scăzut numărul de şomeri. Se cumulează mai mulţi factori. La finele lunii noiembrie existau 9.908 de angajări operate în judeţ, făcute numai prin intermediul AJOFM. Este o cifră care chiar dacă nu reflectă un dinamism extraordinar pe piaţa forţei de muncă, arată că sunt şi oameni care s-au angajat prin intermediul nostru.

Ultimii doi ani au fost foarte grei pentru economia ieşeană. S-au operat foarte multe disponibilizări. Au mai rămas mari angajatori în judeţ?

Sunt, în continuare, agenţi economici mari. Dar aici putem vorbi de o inversare a proporţiei dintre mediul privat şi cel public, de stat. Acum cinci - zece ani vorbeam despre întreprinzătorii mari cu capital majoritar de stat. Evoluţia economiei a luat o astfel de turnură încât marii agenţi economici au capital majoritar privat.

Chiar Fortusul este o firmă cu capital majoritar privat. Chiar dacă sunt acele probleme de funcţionare, de blocaj economic, totuşi Fortusul funcţionează, are un număr mare de angajaţi din Iaşi, sunt comenzi şi în oferta de acum de locuri de muncă vacante figurează şi Fortusul, ceea ce pentru noi este un lucru îmbucrător. Într-adevăr, sunt meserii specifice, de profil. Însă este bine, înseamnă că pot acorda salarii, că au comenzi, că nu produc noi şomeri. Avem în vedere şi Antibiotice, cu toate că ei sunt din portofoliul statului. Este o companie cu care ne mândrim, o emblemă pe piaţa produselor farmaceutice.

Totuşi, nu putem vorbi de ceea ce era Iaşiul altă dată. Cei de la conducere ar trebui să atragă cât mai mulţi investitori în special în zona aceasta. Fără atragerea investitorilor nu putem vorbi de dezvoltare, de creştere a gradului de ocupare dacă nu avem dezvoltare economică.

Conform statisticilor de la ANOFM  în Iaşi sunt cele mai multe locuri de muncă vacante în această perioadă. Care ar fi explicaţia? A început să meargă economia sau şomerii nu sunt interesaţi de ofertă şi aceasta se reia de la o săptămână la alta?

Noi, ca instituţie, trebuie să scoatem la suprafaţă locurile de muncă vacante. Prin evidenţierea acestora noi ne facem datoria, având şi un corp de control care verifică comunicarea locurilor de muncă vacante. Tema locurilor de muncă a fost şi cea care a câştigat premiul Nobel pentru Economie în 2010 - de ce există locuri de muncă vacante dar şi un număr mare de şomeri în acelaşi timp într-o perioadă de criză. Este o teorie foarte bună care trebuie să apară în revistele de specialitate şi vom face atunci şi o dezbatere la nivelul judeţului Iaşi.

Iaşi: Primii şomeri ai lui 2011

Partea mai puţin plăcută este atunci când vorbim de structura locurilor de muncă vacante. Deci când analizăm ce locuri de muncă vacante sunt, constatăm că din cele 600 de posturi aproape jumătate sunt în confecţii, un domeniu care are comenzi dar în care şomerii nu mai doresc să lucreze. Am lansat şi chestionare, de ce nu doresc aceste persoane să se recalifice. Ca principal motiv invocat a fost cel al modalităţii de salarizare, anume un procent din venitul adus, aceasta fiind imposibil de atins. Şi fiecare cetăţean este liber să-şi aleagă meseria şi locul de muncă. Noi nu putem obliga şomerii să aleagă un loc de muncă pe care nu şi-l doresc. După anii 90 domeniul confecţiilor a cunoscut un boom. După 1998 acest domeniu a intrat în regresie.

Săptămânal apar 50-60 de locuri de muncă în asigurări, pentru agenţi de vânzări. Acestea sunt în general locuri de muncă adresate tinerilor. Salarizarea este un motiv invocat de cei care refuză un astfel de loc de muncă, deoarece nu este un venit lunar constant, în baza căruia să-şi poţi face calcule în fiecare lună. Salarizarea este în funcţie de contractele încheiate.

Care sunt primii paşi pe care trebuie să-i urmeze o persoană care şi-a pierdut locul de muncă?

Primul pas este de a participa la şedinţele de preconcediere. Am constatat că unii lipsesc de la aceste şedinţe - întâlniri în perioada de preaviz a persoanei, când consilierii AJOFM se deplasează la sediul angajatorului şi se întâlnesc cu persoanele care vor deveni şomere. Mulţi dintre acestea sunt temătoare, mulţi vor deveni pentru prima dată şomeri şi întreabă multe lucruri despre statutul şi drepturile de şomer, indemnizaţia de şomaj, cum îşi găseşte un loc de muncă. Este un prim contact cu viitorul său statut. De asemenea, vedem şi spre ce domenii ar vrea să se reorienteze. După aceste servicii, acesta trebuie să depună documentele necesare la instituţia noastră şi beneficiază de indemnizaţie de şomaj.

Ce poate face un ieşean care nu-şi găseşte o meserie conform pregătirii sale?

Sunt persoane care beneficiază de indemnizaţie de şomaj deoarece meseriile lor nu mai au căutare pe piaţa forţei de muncă. Pot da aici exemplul industriei chimice. Aceştia beneficiază de 9 până la 15 luni de indemnizaţie de şomaj. Au fost şi persoane care în această perioadă nu şi-au găsit un loc de muncă. Dacă domeniul din care provin nu mai este căutat, îi reorientăm spre cursurile de reconversie profesională, de unde după absolvire beneficiază de un certificat cu recunoaştere internaţională.

Anul trecut au existat o serie de probleme cu privire la beneficiarii de drepturi din bugetul asigurărilor sociale care nu ar fi trebuit să primească aceşti bani. Cum a fost gestionată situaţia?

Sunt acele prevederi ale Legii 416 conform căreia acele persoane care au menirea de a contribui la dezvoltarea comunităţilor locale şi beneficiază de venitul minim garantat. În anul 2010 s-a pus accentul pe muncă şi începând cu semestrul al doilea al acestuia s-au efectuat verificări intense în comunităţile locale de către reprezentanţii instituţiilor publice abilitate şi aici vorbim de reprezentanţi ai Inspecţiei Sociale, ai Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale şi ai Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Am vrut să vedem dacă au fost respectate prevederile Legii 416 în acordarea acestui venit minim garantat. Am constatat că nu chiar toate persoanele care luau sprijin de la stat aveau dreptul să îl primească.

Iaşi: 2010, un an mai relaxat pentru piaţa muncii

Bineînţeles că măsura care a fost luată imediat a fost sistarea plăţii venitului minim garantat iar AJOFM a scos acele persoane din evidenţele instituţiei astfel încât acestea să nu mai poată beneficia de gratuitate la serviciile acordate de instituţia noastră, deoarece oricare dintre serviciile noastre înseamnă bani publici. Menirea celui care reprezintă şi coordonează instituţia este de a folosi banii publici cât mai eficient. Iar anul 2010 este un an în care nu poţi să nu acorzi atenţie folosirii cu maximă eficienţă a banului public.

Care este gradul de angajare al şomerilor care finalizează cursurile de formare profesională?

Cursurile de formare profesională sunt cea mai importantă măsură activă în perioada de criză. Prin Centrul nostru de Formare Profesională, până la data de 30 noiembrie avem înscrişi la cursuri cu plată şi fără plată circa 2.700 - 2.800 de persoane, o cifră substanţială faţă de anii anteriori, ceea cea demonstrează că dorinţa de profesionalizare există şi în România.

Noi avem obligaţia de a plasa minim 50% din aceste persoane pe locuri de muncă vacante. La nivelul judeţului, gradul de plasare este de 60%. Sunt cursuri la care avem şi plasare de 90%.

Faceţi controale inopinate în rândul angajaţilor? Spre exemplu, la Agenţia locală din Copou sunt mereu cozi. Încercaţi să eliminaţi statul la rând?

Nu se fac controale. Eu mă deplasez zilnic acolo. Noi colaborăm, deoarece suntem colegi. Acolo nu poate fi o fluidizare foarte bună. Acolo merg toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Aici, la sediul AJOFM lucrăm cu agenţii economici. Acolo se lucrează faţă în faţă cu omul. Vorbim de prelucrearea cărţii de muncă,. Iar fiecărei persoane trebuie să i se acorde atenţşie, iar această atenţie rareori ese sub 30 de minute. De prelucrarea acestor date depinde stabilirea indemnizaţiei de şomaj. De fapt, aici este vorba şi cu lucrul cu mentalitatea românilor. Toţi cei care au nevoie de serviciile noastre şi se deplasează la punctul de lucru din Copou vin în cursul dimineţii, de la ora 8. Este inevitabil să nu se formeze cozi la ghişee. Dacă aţi trece pe acolo la ora 14.00 nu ar mai fi aceeaşi aglomeraţie.

Salarii de 7.000 de euro pe lună pentru medicii ieşeni în Danemarca

Dacă aţi fi Ministrul Muncii, care ar fi primele trei măsuri pe care le-aţi adopta?

Aş adopta numai decizii care să aibă rolul de a promova munca. Nu sunt de acord cu cei care beneficiază de ajutor de la stat degeaba.

Aveţi în spate experienţa unui prim mandat la conducerea Agenţiei. Care este situaţia actuală a pieţei muncii, comparativ cu cea din 2005?

În 2005 am privit totul ca o provocare. Eram nouă în funcţie şi ceea ce a fost important pentru mine a fost să asigur calitatea serviciilor oferite de instituţie. A fost o provocare atunci să aduc un aport pozitiv graţie experienţei pe care o aveam deja în instituţie, din anul 2001.

Acest mandat este tot o provocare, deoarece am expertiza necesară dar situaţia economică îmi oferă foarte multe provocări. AJOFM este una dintre puţinele instituţii din România în care nu ai cum să te plictiseşti. Avem capacitatea de a accesa fonduri europene pentru proiecte, lucru pe care l-am şi realizat. Iaşiul se situează printre judeţele care au cele mai bune rezultate în acest domeniu.