Iaşi: Petre Şuşu: „Vreau un ansamblu profesionist la Iaşi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fostul dansator este de nouă ani cel care pune zilnic Ansamblul „Doina Carpaţilor“ în mişcare. Vrea să facă pentru elevii ieşeni ce a făcut satul românesc pentru el.

Dacă ar fi profesat în domeniul studiat la facultate, acum ar fi fost inginer mecanic. Dar n-a fost să fie. Anul absolvirii sale, 1991, era primul în care tinerii nu primeau repartiţie.


Pus în dificultate, prahoveanul a găsit soluţia în pasiunea din copilărie, de când era membru al Ansamblului „Crăiţele“, în

Dansul nu a fost singura sa activitate studenţească. La începutul lui 1990 înfiinţa, împreună cu alţi colegi de facultate, Radio Vox T, primul post de radio privat din Moldova. „Eram în anul IV. Aveam studioul în cămin, antifonat cu cofraje de ouă“. După Revoluţie, toate ansamblurile au „tras obloanele“, mai puţin „Doina Carpaţilor“, la care el şi alţi colegi s-au alăturat. „Am rămas în Iaşi până în 1993. Un coregraf din Bucureşti m-a văzut şi mi-a propus să devin dansator profesionist la un ansamblu din Baia Mare“, explică artistul. 

Dansator, referent cultural, coregraf, student
A fost angajat la Ansamblul „Transilvania“. Acolo a devenit dansator profesionist şi a luat atestatul de coregraf. Cum locurile natale îi lipseau, s-a angajat ca referent cultural la Centrul Naţional al Creaţiei Populare, în Bucureşti. „Aveam muncă de birou. Dar mi-a dat o viziune de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă folclorul în România şi organizarea unor evenimente“.

În toamna anului 2000 s-a întors la Iaşi, oraşul soţiei şi al studenţiei, cu al său unic ansamblu, „Doina Carpaţilor“. S-a pus pe treabă. Nu e uşor să faci spectacol cu voluntari. Le-a cerut tinerilor să vină zilnic la repetiţii şi au venit. A organizat anual două sesiuni de cursuri de dans, finalizate cu o selecţie riguroasă pentru ansamblu, şi a reuşit. Oriunde ar merge, chiar şi peste graniţe, ansamblul primeşte aplauze sincere.

Lipsa banilor îi obligă pe cei care păstrează „Doina Carpaţilor“ în agendele evenimentelor să facă sacrificii. „Nu avem nici măcar costume cu care să ne mândrim. Uneori cred că poate ar trebui să mă apuc de altceva“. Acum studiază ceea ce predă de mult: coregrafia. Este student la Academia de Muzică „Ghe. Dima“ din Cluj-Napoca. La Iaşi, în paralel cu ansamblul, se ocupă de Asociaţia Eventum, prin intermediul căreia reuşeşte să ducă folclorul dincolo de scenă şi de porţile Casei de Cultură a Studenţilor, prin proiecte finanţate de autorităţile locale sau de instituţii naţionale de cultură.

Profil

Născut. 7 septembrie 1967, Valea Doftanei, Prahova.
Studii. Student în anul al II- lea Facultatea de Artă Scenică, Academia de Muzică „Ghe. Dima“, Cluj-Napoca.
Familie. Căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri

Ce responsabilităţi are un coregraf?
În primul rând este un culegător de folclor. Dacă respectă meseria, un bun cercetător şi, nu în ultimul rând, un bun pedagog.
La ce proiecte lucrează acum Asociaţia Eventum?
Primul, „Deprinderi noi de obiceiuri vechi“ este în colaborare cu CCS. Al doilea proiect, „Dansul popular în şcolile judeţului Iaşi“, îmi este foarte drag. Îl derulăm în colaborare cu CCS, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Şcoala Nr. 22. Luna viitoare vom distribui în şcoli 150 de pachete care îi vor ajuta pe copii şi pe dascăli să înveţe dansuri populare. Conţin CD-uri, DVD-uri şi o broşură.

Ce-i place

„Că poţi vedea Iaşiul de la înălţime din şapte locuri şi că din fiecare apare diferit“. Nu în ultimul rând, oamenii, ieşenii, cărora prahoveanul li s-a alăturat de peste 20 de ani, cu pauzele de rigoare.

Ce nu-i place

„Că oraşul are o echipă de fotbal care se ţine pe banii ieşenilor şi că Iaşiul mai mult se laudă că este oraş cultural“. Îl întristează felul în care arată Ciricul.

clasa a II-a, şi pe care o respectase şi în timpul facultăţii cu „Plaiul Moldovenilor“. „În vremea studenţiei erau vreo şapte ansambluri. Tinerii trebuiau să-şi găsească ocupaţie. Era frumos“, spune Petre Şuşu.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite