Iaşi: Părintele cireşelor de soi din Moldova (FOTO ŞI VIDEO)
0
Petre Ludovic este cercetătorul care a creat cele mai multe soiuri îmbunătăţite de cireşe din ţară
Citeşte şi:
Legumele şi fructele Moldovei poartă nume de femei şi bărbaţi
Specialistul a perfecţionat pomii fructiferi la Staţiunea de Cercetare Pomicolă pentru ca aceştia să reziste vitregiilor vremii şi să rodească şi pe timp de secetă sau ger.
Cei mai buni vişini şi cireşi din ţară cresc pe dealurile de la Miroslava, în apropiere de Iaşi. Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă îngrijesc o livadă imensă, care se întinde pe 50 de hectare. „Aici avem Colecţia Naţională de Cireşi şi Colecţia Naţională de Vişini. Practic aici se găsesc toate soiurile româneşti existente în ţară, plus cele pe care le îmbunătăţim an de an”, explică Petre Ludovic (64 de ani), care lucrează la staţiune de la înfiinţarea ei, în 1977.
Get the Flash Player to see this player.
url=/editor_files/Flash/Locale/Iasi/pomi fructiferi/ultimele cireseok_NEW.flv iurl=/editor_files/Image/locale/iasi/poza 2.jpg width=255 height=255 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false
Urmaşul profesorului Cireaşă
Ludovic spune că a moştenit „misiunea” de a crea cireşul perfect de la predecesorul şi mentorul său, pe care îl cheamă chiar Cireaşă. Acesta a conceput primul soi de cireş îmbunătăţit din Moldova. „Profesorul Victor Cireaşă mi-a zis că dacă voi crea măcar patru noi soiuri nu voi fi trecut prin viaţă degeaba. Aşa m-am ambiţionat“, povesteşte Petre Ludovic.
În total, Ludovic este părintele a 20 din cele 22 de soiuri concepute în livezile din Miroslava, în ultimii 30 de ani. El mai are alte zece noi sortimente în curs de omologare. Cele mai multe sunt soiuri de cireşe, patru sunt de nuc şi unul de vişin. Modest, cercetătorul spune că l-a ajutat şi clima. „Iaşiul este capitala cireşului. Aici este locul ideal pentru aceşti pomi. Nu întâmplător cea mai mare suprafaţă cultivată cu cireşe se află în judeţul Iaşi”, explică cercetătorul.
Livada plină de „rude“
Fireşte, în calitate de părinte al cireşilor, are privilegiul să le aleagă un nume. Aşa că s-a înconjurat la locul de muncă de „rude”: soiul Tereza (mama), Marina (fiica), dar şi Cătălina, Oana, Anica şi Lucia, nume culese de pe alte ramuri le familiei. Primul soi l-a dedicat soţiei, Maria. „Denumirea are o dublă semnificaţie căci m-am gândit şi la Fecioara Maria, care a născut printr-un procedeu si milar”, spune mai în glumă, mai în serios, Petre Ludovic.
Get the Flash Player to see this player.
url=/editor_files/Flash/Locale/Iasi/pomi fructiferi/visine ok .flv iurl=/editor_files/Image/locale/iasi/poza 4.jpg width=255 height=255 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false
El foloseşte ca metodă pentru a crea noi specii polenizarea artificială. Printre creaţiile sale de care este foarte mândru se află şi sortimentul George, care se coace la mijlocul lunii iulie, mult mai târziu decât restul cireşilor.
Un alt sortiment, a cărui perioadă de coacere a fost „mutată“ cu aproape o lună de către cercetătorul ieşean, este cireşul Pitic.
Pomul are o înălţime foarte mică pentru a fi uşor de cules şi este foarte prolific, căci crengile sale sunt cocoşate la propriu de fructe în luna lui „Cuptor“.
Iaşiul are a doua colecţie de soiuri de cireş din Europa şi a patra din lume.
Get the Flash Player to see this player.
url=/editor_files/Flash/Locale/Iasi/pomi fructiferi/visine ok 2.flv iurl=/editor_files/Image/locale/iasi/poza6.jpg width=255 height=255 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false
Se încarcă comentariile...
