Vasile Huţanu ar putea înconjura Globul cu peliculele proiectate la Iaşi

În peste două decenii petrecute în camera de proiecţie, Vasile Huţanu, proiecţionist la Cinematograful Victoria, a văzut şi revăzut mii de filme.

Vasile Huţanu, proiecţionist la Cinematograful Victoria, este de aproximativ 25 de ani omul din spatele gemuleţului de la etaj, de unde personajele filmelor coboară pe ecranul alb imaculat. „Camera asta mi-a mâncat vederea dar am ştiut de la început ce mă aşteaptă. Nu ai să vezi operator fără ochelari, decât poate în tinereţea lui. Mă bucur că, deşi am o vârstă, nu mi-am pierdut pasiunea pentru această meserie“, mărturiseşte ieşeanul. 

„Ca să fii proiecţionist, trebuie în primul rând să fii autodidact. Meseria asta nu se învaţă la şcoală, ci în timp. Te formezi cu adevărat abia după vreo zece, cincisprezece ani de activitate, de unde şi vorba că practica doboară teoria“, explică ieşeanul.

Cum a devenit omul din spatele gemuleţului

Singur, între patru pereţi, tot timpul înconjurat de întuneric, ca un miner. Acesta este universul pe care l-a descoperit impulsionat de o curiozitate care l-a măcinat în copilărie. „Prima dată a fost dragostea de ecran. Ca orice copil, şi pe mine mă aducea tata la cinema. Apoi, încet, încet, a urmat dragostea faţă de ceea ce era în spatele gemuleţului, iar când am aflat, am decis să rămân în spatele lui“, povesteşte Vasile Huţanu. 

Filmul, ca un spectacol de teatru

Nu toate pasiunile din tinereţe s-au consumat într-o cameră obscură. „Am făcut şi sport de performanţă, gimnastică şi zbor. Mi-a plăcut nemaipomenit de mult să zbor. Nu mă vedeam însă pilot, să fac şi să văd mereu aceleaşi lucruri, aşa că am rămas fidel cabinei de proiecţie. Cu fiecare film descoperi o nouă lume. Aici, abia aştept o nouă săptămână pentru a vedea un film nou, cu un alt subiect“, spune Vasile Huţanu.

Pentru proiecţionist, cinematografia a fost şi va rămâne o artă şi nu un act comercial. „Când proiectez un film, o fac în numele artei. La mall te duci să vezi un film ca să-ţi vadă poate prietenul sau prietena ultima haină cumpărată. Să vezi un film de pe o peliculă este însă cu totul altceva. Te simţi ca şi cum ai fi la un spectacol de teatru“, crede proiecţionistul. Pentru că rulează un film chiar şi de 35 de ori pe săptămână, ieşeanul a ajuns acum să recunoască secvenţele care se derulează pe marele ecran doar după coloana sonoră.  Într-un sertar, Vasile Huţanu a strâns zeci de afişe cu autografele regizorilor şi actorilor care au trecut pragul cinematografului şi pe care speră ca într-o bună zi să le arate publicului larg, în cadrul unei expoziţii.

întrebări şi răspunsuri
Care a fost cel mai tensionat moment din carieră?
S-a întâmplat la Cinematograful Republica unde rula filmul cu Marcel Iureş şi Bruce Willis. Marcel Iureş urma să spună câteva cuvinte celor peste o mie de persoane venite la premieră, dar se stricase amplificatorul şi nu mai aveam sonor în sală. Am reuşit să-l repar în momentul în care actorul mai avea câţiva paşi şi ajungea la microfon. M-au trecut atunci toate apele.
De ce credeţi că sălile cinematografelor nu mai sunt atât de pline ca odinioară?
Cred că internetul şi televiziunea prin cablu au fost factorii care au dus la golirea sălilor de cinema, dar şi comoditatea oamenilor.

ce-i place
Vasile Huţanu spune că iubeşte deopotrivă arta cinematografică şi zborul de relaxare. Din când în când, atunci când are timp, mai merge cu un prieten la aeroclub şi zboară cu planorul. Ieşeanul spune că îi plac desenele animate, dar şi filmele istorice.

ce nu-i place
Proiecţionistul spune că cel mai mult urăşte minciuna şi omul care nu-şi ţine cuvântul dat. „Nu sunt neamţ, dar cred că am ceva în ADN-ul meu de la ei. Deviza mea este să fac ce trebuie, cum trebuie şi la timp“, spune Vasile Huţanu.

profil
născut. 2 ianuarie 1962, la Iaşi.
studii. Şcoala de proiecţionişti de la Bucureşti.
familie. Este necăsătorit.