PORTRET/Radu Andrei - S-a născut în zodia muzicii

În liceu a studiat chimia, iar la facultate calculatoa-rele. Chiar şi aşa, tânărul compune piese pentru trupa Descântec, al cărei fondator, chitarist şi vocalist este.

C ând avea puţin peste patru ani, nu putea să adoarmă fără să asculte albumul trupei Pink Floyd, „The Wall“, la pick-up. Un semn destul de vizibil că avea să aibă şi mai târziu gusturi bune în materie de muzică.

Walter Ghicolescu, primul ghid în lumea folkului
A primit prima chitară când avea 15 ani. „Obligat“ de noul cadou, Radu a hotărât să îl descopere, să exerseze. „Aveam impresia că e un instrument simplu. După două luni de încercări, mi-am dat seama că mă înşelasem, mă gândeam să renunţ“, povesteşte el. Nu a renunţat, ba chiar după ceva timp a intrat într-o trupă de băieţi „supăraţi“, cântau metal.

În 2007, profesoara de muzică de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“  a venit cu o propunere: înfiinţarea unei trupe de folk. Atunci, Radu, împreună cu Vlad Manole şi Ilona Iftode au format trupa Descântec. Au participat la festivaluri, la concerte caritabile şi au primit confirmarea că grupul de folk progresiv merită să continue şi după „graniţele“ liceului.

„Am fost la Casa Studenţilor pentru că se anunţase un festival în cadrul căruia erau lansate tinere talente. Atunci ne-am întâlnit cu domnul Walter Ghicolescu, care ne-a înscris direct la Moldavia Folk“, îşi aminteşte Radu.  Binecunoscutul folkist i-a ajutat să meargă mai departe pe liceenii care, deşi nu aveau studii de muzică, aveau propriile piese, multe semnate chiar de Radu.

Oamenii care au „sfinţit“ trupa
În timp, componenţa trupei s-a schimbat. Radu este singurul care a fost de la înfiinţare. Alături de el, mai cântă Mădălina Darabană, Cristina Dima, Roxana Amarandi. Toţi se bucură de susţinerea lui Adrian Grădinaru, din trupa Nu Acum, şi de a lui Adrian Căliman. „Am avut un mare noroc că am întâlnit adevăraţi specialişti, care ne-au ajutat mult. Este unul dintre motivele pentru care avem încredere în viitorul trupei Descântec“, mai spune.

Încrederea este susţinută şi de numeroasele premii pe care le-au obţinut la festivalurile de profil. Sunt atât de multe, încât nici Radu nu şi le aminteşte pe toate, cu atât mai puţin cronologic.

„Nu participăm pentru premii, ci pentru că ne place să cântăm. În plus, la festivaluri întâlnim «grei» ai folkului românesc, oameni care cântă dinainte de a ne naşte noi. Anul trecut, când ne-am reîntâlnit cu Mircea Vintilă, am avut o surpriză: îşi adusese aminte de noi“, încheie chitaristul.

Profil
Născut. 17 iunie 1990, Iaşi.
Studii. Este student în anul I la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“, Iaşi.
Familie. Este singur
la părinţi.

întrebări şi răspunsuri
Ce proiecte are trupa Descântec pentru anul acesta? Noi concerte, participări la festivaluri?
Deocamdată, cel puţin pentru acest început de an, nu sunt anunţate festivaluri. Fără îndoială, va fi un an greu pentru organizatorii acestor evenimente. Principalul nostru proiect este însă un album Descântec, care va conţine piese proprii.
Cum se face că ai ales calculatoarele în detrimentul muzicii la facultate?
Deşi am muncit mult pentru a învăţa să cânt la chitară, iar în plan practic am făcut progrese încontinuu, recunosc că îmi lipseşte o bază teoretică, obligatorie pentru a fi admis la Conservator.

ce-i place
Înainte de toate, să cânte. „Îmi place foarte mult să cânt, dar şi să ascult muzică - jazz, folk, rock, blues - fiecare gen aduce altceva“, spune Radu. Îi fac plăcere şi discuţiile cu persoane care îl înţeleg, care sunt pe aceeaşi lungime de undă. Pentru anul 2010, plănuieşte o nouă provocare: este hotărât să înveţe să cânte la clape.

ce nu-i place
Invidia, superficialitatea care invadează mai multe domenii, unele genuri de muzică, oamenii falşi şi războiul continuu
cu timpul.