Motivare şoc în dosarul poliţiştilor „şpăgari”de la Albiţa. Citeşte cum judecătorul dinamitează dosarul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dosarul poliţiştilor de frontieră de la Albiţa a fost restituit la DNA Bucureşti pentru că cei patru procurori care au anchetat cazul nu ar fi stabilit concret ce mită au luat oamenii legii, nu ar fi descris faptele, nu ar fi identificat nicio persoană care a dat mită. În luna aprilie 2011, 47 de poliţişti au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Bucureşti pentru infracţiuni de corupţie.  

Judecătorul Curţii de Apel Iaşi, care a decis în aprilie 2012 restituirea dosarului la DNA,  motivează pe 54 de pagini ce „greşeli" au făcut procurorii în cursul urmăririi penale şi la întocmirea rechizitoriul. Astfel, magistratul susţine că deşi procurorii anticorupţie menţionează în rechizitoriu că poliţiştii de frontieră de la Albiţa au luat mită de 700 de ori, anchetatorii nu au reuşit să identifice nici măcar o persoană care a dat bani sau alte bunuri.

Trei dintre şpăgarii din „Lotul Albiţa“ au fost destituiţi, după ce au fost prinşi băuţi la serviciu

În ceea ce priveşte nelegalitatea sesizării, magistratul reţine că rechizitoriul trebuia întocmit, după cum prevede legea, de un singur procuror şi nu de patru. „Nici o dispoziţie legală, cu excepţia cazului când rechizitoriul este întocmit de un procuror stagiar, nu reglementează o compunere colectivă la întocmirea actului de sesizare a instanţei. Toate dispoziţiile legale incidente în cauze penale fac vorbire de acte întocmite de procuror şi nu de procurori în aceeaşi cauză penală. Acolo unde legiuitorul a considerat necesar ca la înfăptuirea unui act ce ţine de activitatea procesual-penală, să existe o compunere colegială colectivă, a legalizat-o explicit cum este în cazul soluţionării recursurilor şi apelurilor", se menţionează în motivarea hotărârii.

Cei 47 de polițiști din lotul Albița și-au bătut joc de judecătorii Tribunalului Vaslui

În acelaşi act se precizează că deşi inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat anchetatorii „uită" să mai descrie această faptă. „Deşi inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi aderare la un astfel de grup, în descrierea faptelor reţinute în sarcina fiecărui inculpat, descriere făcută în paginile 18-85 ale rechizitoriului, nu se regăsesc nici măcar menţiuni cu privire la această faptă. Concluziile procurorilor din partea introductivă a rechizitoriului nu constituie o descriere a faptelor", precizează judecătorul în motivare.

Şeful şpăgarilor de la Albiţa acuză că a fost arestat ilegal şi cere 500.000 de euro la CEDO

Acesta susţine că anchetatorii nu stabilesc concret în ce a constat mita în cazul celor 47 de poliţişti. „Deşi se reţin un număr impresionant de acţiuni de luare de mită, în proporţie de 90%, în actul de sesizare acestea nu sunt descrise, nu este precizată suma de bani sau bunul care a format obiectul material, nu sunt precizate modurile în care inculpaţii şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, nu este nominalizată nici o persoană care a oferit bani sau alte bunuri. În condiţiile în care în rechizitoriu nu sunt descrise faptele, nu se face încadrarea juridică a acestora pentru fiecare inculpat în parte (aceasta dacă avem în vedere că inculpaţii au desfăşurat acţiuni diferite), nu se poate face o cercetare judecătorească cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale", se precizează în motivarea Curţii de Apel Iaşi.

Poliţist de la Albiţa: „Ete cum mă mituieşti mata ca să-ţi dau drumul fără lanţuri!" (Interceptări)

De asemenea, în rechizitoriu se precizează că acesta a fost întocmit în 15 aprilie 2010, deşi atunci nici măcar nu era începută urmărirea penală în cauză. Însă judecătorul consideră că acest aspect reprezintă o „eroare materială". Curtea de Apel Iaşi arată că deşi procurorii solicită instanţei confiscarea unor sume de bani „calculate în raport cu numărul de zile în care inculpaţii şi-au desfăşurat activitatea şi au fost urmăriţi penal, stabilindu-se fără suport probator o sumă medie pe tură, înmulţită cu numărul de zile în care aceştia au fost prezenţi la serviciu", acest lucru nu este posibil.

„Potrivit Codului de procedură penală, banii, valorile, bunurile care au făcut obiectul luării de mită se confiscă,  iar dacă acestea nu se găsesc inculpatul este obligat la plata echivalentului în lei, dispoziţie incidentă atunci când obiectul material este un bun mobil care nu se mai găseşte. În condiţiile în care în proporţie de 90%, prin raportare la numărul de acţiuni de luare de mită, nu sunt precizate sumele de bani sau bunurile care au format obiectul material al luării de mită, dispoziţia legală sus citată nu mai poate fi aplicată. Dacă un număr de patru procurori şi un număr impresionant de poliţişti care au efectuat urmărirea penală nu au putut stabili obiectul material al infracţiunilor de luare de mită, este de neconceput ca în timpul judecăţii să fie stabilite sumele de bani ori bunurile ce trebuie confiscate", se specifică în motivare.

Iaşi: Şeful şpăgarilor de la Albiţa va împărţi celula cu subordonaţii săi (UPDATE)

În luna aprilie 2011, 47 de poliţişti au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Bucureşti pentru infracţiuni de corupţie  Potrivit procurorilor DNA, agenţii de la PTF Albiţa luau mită pentru a trece cu vederea o serie de nereguli în cazul unor persoane care tranzitau frontiera. Curtea de Apel Iaşi a decis, pe 28 aprilie 2012, restituirea dosarului la DNA Bucureşti. "Am declarat recurs", a spus procurorul Luminiţa Merişescu, purtătorul de cuvânt al DNA Iaşi, pe 28 aprilie.

Intră pe iasi.adevarul.ro pentru a afla noutăţi din Capitala Moldovei!

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite