Iaşi: Marile „tunuri“, sub teancuri de dosare

Infracţiuni economice celebre aşteaptă de ani buni soluţionarea

„Tepro”, „Terom”, sau „Dosarul zahărului” sunt doar câteva dintre dosarele la care magistraţii lucrează de mulţi ani.

Unele dintre cele mai importante dosare care au ţinut ani de zile prima pagină a ziarelor au rămas uitate prin fişete. Aşa s-a întâmplat cu cazul petrecut acum zece ani când patronii cehi, care au preluat fabrica Tepro Iaşi, şi conducerea acesteia au fost acuzaţi de subminarea economiei naţionale. În plus, cehii au mai fost cercetaţi pentru abuz şi neglijenţă în serviciu, fals şi uz de fals şi folosirea cu rea-credinţă a fondurilor societăţii.

După ce dosarul a stat până în 2005 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi încă trei ani la DIICOT Bucureşti, a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi. Procurorii bucureşteni
i-au scos basma curată pe toţi cei cercetaţi pentru subminarea economiei şi i-au acuzat doar de abuz în serviciu.

Justiţie îngropată
în birocraţie

„Când am lăsat acest dosar mai erau doar câteva chestiuni de lămurit. Era aproape finalizat şi mai multe persoane trebuiau trimise în judecată”, a declarat Gheorghe Şuhan, procurorul care s-a ocupat de caz până în 2002. Şi ancheta din dosarul Terom, demarată în 2004, este încă în lucru la procurorii de la DIICOT Bucureşti. Potrivit anchetatorilor, prin intermediul patronilor firmei Terom, sirienii Ammar şi Hassan Nanaa ar fi finanţat terorismul internaţional. Cei doi fraţi erau acuzaţi de spălare de bani prin intermediul unei banci controlate de Al Qaida, înşelăciune fals, abuz în serviciu, deturnare de fonduri şi sunt încă urmăriţi internaţional.

Sentinţa în „Dosarul zahărului”, primul caz al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a dat pe 15 mai după şapte ani de la demararea anchetei. Judecătorii Tribunalului Iaşi au condamnat 22 de persoane printre care directori de agenţii bancare, ofiţeri şi funcţionari bancari, oameni de afaceri pentru înşelăciune, spălare de bani, bancrută frauduloasă. Vasile Iftode, care ar fi vrut să controleze piaţa zahărului din Moldova a primit cea mai mare pedeapsă de cinci ani de închisaore cu executare. Sentinţa în acest dosar nu este definitivă.