Lucrări pe bucăţi la Palatul Culturii FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Palatul înălţat peste ruinele Curţii Domneşti medievale, atestate în 1434, nu va fi nici acum consolidat în totalitate.

Recunoscut ca emblemă a Iaşiului, Palatul Culturii a ajuns în schele în special din cauza cutremurelor. „Au fost mai multe intervenţii de-a lungul anilor, dar lucrările de anvergură abia acum se fac. Se menţionează că palatele existente pe acest loc au ars de 14 ori în decursul veacurilor“, a spus Adrian Puişoru, directorul tehnic al Palatului Culturii.

Construcţia monumentului-simbol a început în 1908, după schiţele arhitectului român I. D. Berindei, iar lucrările au fost finalizate în 1925. Prima intervenţie asupra monumentului istoric a fost realizată zece ani mai târziu, atunci când fundaţia din partea de sud-vest şi sud-est a construcţiei a fost consolidată. După cutremurul din 1940, au apărut degradări noi, astfel că între anii 1953-1977 au fost realizate o serie de lucrări de intervenţie şi reparaţii capitale.

image

Trei turnuri reabilitate în urma cutremurelor
Al doilea cutremur care a afectat clădirea a fost cel din 1977, în urma căruia au apărut avarii. „S-au constatat ruperea zidului longitudinal al aripei de est de structură până la nivelul planşeului, fisuri şi crăpături în arce, bolţi şi zidărie, fisuri ale golurilor modificate, fisurarea ornamentaţiei din ipsos, deformări şi deplasări la şarpantă“, au constatat specialiştii Ministerului Culturii.

Clădirea a fost supusă unor serii de lucrări la arce, amenajări din cadrul muzeelor, refacerea zidurilor puternic afectate. Multe lucrări au rămas neacoperite încă de acum 34 de ani, cum ar fi consolidarea şarpantei, a turnurilor din colţ, sau reparaţia unor ziduri transversale din partea sudică. Cutremurul din 1986 a accentuat toate aceste probleme şi au apărut astfel noi fisuri, degradări la pereţi, tavane şi elemente ornamentale.
„Măsurile de intervenţie propuse au fost refacerea zidurilor crăpate cu plase sudate, refacerea zidăriei de la turnuri, refacerea tavanelor cu fisuri, reparaţii şi restaurarea arhitecturii interioare şi exterioare a monumnetului, consolidarea şi repararea şarpantei şi a invelitorii“, povestesc specialiştii.

Decenii de cârpeli
Reprezentanţii Ministerului au finanţat alte lucrări la Palatul Culturii după cutremurul din 1990, care a afectat puternic turnurile din sudul clădirii. Astfel, până în anul 2000, au fost consolidate şi reparate la structura de rezistenţă trei turnuri, cel din partea de Sud-Est, din zona Bibliotecii „Gheorghe Asachi“, din Est-Vest şi din Sud-Vest.

După 86 de ani de cârpeli, specialiştii ministerului au întocmit un mega-proiect din care au exclus tocmai elementul central al momuntului istoric, turnul de la intrare înalt de 34,3 metri. Lucrările vizează consolidarea întregului ansamblu, recondiţionarea interiorului, restaurarea faţadelor, refacerea acoperişului. În cadrul lucrărilor de amenajare, au fost prevăzute două lifturi panoramice cu posibilitatea de acces pentru persoanele cu handicap. Constructorii de la Palatul Culturii au dat peste o serie de lucrări neprevăzute. În ultimii doi ani, de la deschiderea şantierului, muncitorii firmei Iasicon au dat peste o serie de lucrări neprevăzute. 

La decopertare, muncitorii au avut probleme care au afectat structura edificiului din cauza umidităţii excesive. Decopertarea parterului a mai scos la lumină vestigii arheologice ale palatelor anterioare ce au existat sub Palatul Culturii, în diverse etape istorice. Conform legii, a fost necesară deschiderea unui şantier arheologic pentru cercetări care au condus la descoperirea unor construcţii importante şi a mai multor elemente deosebite de structură“, a spus Bogdan Trîmbaciu, director UMP.

image

Holograme şi cafenele în Palat
După finalizarea lucrărilor, turiştii care vor vizita monumentul-simbol al Iaşiului vor avea parte de proiecţii 3D, holograme, cafenele, spaţii de joacă pentru copii, o zonă de informaţii şi un magazin de suveniruri. În cele patru muzee găzduite de Palatul Culturii vor fi videoproiecţii, grafică computerizată şi vor integra în expoziţii reconstituiri la scară naturală. Arhitecţii vor amenaja într-o manieră inedită săli multimedia, spaţii de joacă destinate copiilor, cafenele şi săli de proiecţii 3D, precum şi cele două curţi interioare ale Palatului pentru turişti.

Turnul central al Palatului, tăiat de la finanţare

Cel mai important monument al Iaşiului riscă să fie consolidat fără componente esenţiale. „În proiectul de consolidare şi restaurare a Palatului Culturii nu au fost incluse următoarele elemente: turnul central, acoperişul şi componentele artistice“, au declarat reprezentanţii Ministerului Dezvoltării. Abia în urma intervenţiilor făcute de oficialii de la minister, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a alocat fonduri care să acopere şi lucrările de refacere a acoperişului clădirii. Totuşi, proiectul în valoare de 10,69 milioane de euro, început în urmă doi ani, continuă fără să includă şi lucrările la turnul central şi componentele artistice.

O nouă licitaţie
Specialiştii Unităţii de Management a Proiectului (UMP) au întocmit un nou proiect pentru lucrările restante, însă n-a fost încă avizat în şedinţa Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Culturii. Aceştia urmează să identifice o sursă a fondurilor pentru consolidarea turnului central, după care vor scoate la licitaţie noile lucrări pentru a le corela cu cele aflate în derulare, proceduri care de obicei durează foarte mult. Aceştia speră, însă, să coreleze la timp lucrările la Palatul Culturii.

„Aşteptăm o suplimentare de fonduri de la Guvern pentru a cuprinde şi turnul central, care va intra într-o altă finanţare. Acum, lucrările s-au mutat în partea de vest a Palatului şi în curtea interioară“, a spus Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova.

Acoperişul seamănă cu palatele ţigăneşti

Cel mai contestat element al noului proiect de reabilitare a Palatului Culturii este acoperişul monumentului istoric. Constructorii au înlocuit ardezia care devenise reprezentativă pentru clădirea-simbol cu tablă de zinc, un material mult mai ieftin şi mai „ochios“. Acoperişul străluceşte acum în lumina soarelui, iar turnurile clădirii seamănă cu turnuleţele palatelor rromilor. Reprezentanţii Ministerului Culturii au explicat că doar un sfert din învelitoarea Palatului Culturii era din ardezie, restul fiind tablă zincată.

„Acest proiect a primit aprobarea Comisiei Naţionale a Monumentelor. Datorită proprietăţii de patinare, tabla de zinc îşi pierde din strălucire la contactul cu apa“, a spus Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova. Au existat, de asemenea, şi suspiciuni de furt a ardeziei care era demontată de pe acoperiş. „După ce se demontează se fac procese-verbale, iar pe baza unui protocol, ardezia se valorifică la centre specializate, iar banii se duc la bugetul de stat“, a spus Bogdan Trîmbaciu, directorul Umităţii de Implementare a Proiectului.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite