Iaşi: Lenuţa Lupan Luptă să salveze handbalul ieşean
0
Fosta jucătoare încearcă de patru ani să construiască la Iaşi o echipă care să joace în cele mai puternice campionate
fost învăţată mereu să câştige, să fie remarcată, lăudată şi medaliată. De când a devenit profesoară şi antrenoare, Lenuţa Lupan îşi doreşte ca toate momentele de glorie de care a avut parte în anii petrecuţi pe terenul de handbal să le împărtăşească şi tinerilor din Iaşi.
Pentru că pe vremea comunismului nu erau şcoli cu program sportiv, ieşeanca a urmat un liceu cu profil economic. „Am început destul de târziu să joc handbal, undeva la 14 ani. Până atunci, am făcut volei şi atletism, dar niciunul dintre aceste două sporturi nu mi-a plăcut. Tot timpul mă gândeam numai la handbal", povesteşte Lenuţa Lupan.
Un munte de medalii
În timpul orelor de educaţie fizică însă, Lenuţa Lupan era unul dintre elevii care zăboveau cel mai mult pe teren. Şi rezultatele nu au întârziat să apară. În anul 1988, a devenit vicecampioană naţională la junioare cu CSS.1 Galaţi, şi apoi campioană naţională. În acelaşi an, a fost din nou pe podium alături de colegele de la Galaţi, la Turneul Prietenia, considerat cam-
pionatul mondial al ţărilor comuniste. Un an mai târziu, panoplia cu medalii avea să se îmbogăţească cu alte două titluri de vicecampioană şi campioană.
Practic, an după an, ieşeanca şi-a adjudecat cel puţin o medalie şi titlul de golgeter, al Campionatului Naţional, cu 189 de goluri marcate în 1993. Lenuţa Lupan a reuşit să-i cucerească şi pe străini cu talentul său. „În 1995, 1996 şi 1997 am reuşit să câştig titlul de Campioană a Elveţiei cu echipa L.C. Brhul St. Gallen, iar în 2002, cel de vicecampioană a Italiei, cu echipa Florgarden Sassari", spune Lenuţa Lupan.
Vrea să ofere Iaşiului
o echipă adevărată
În urmă cu aproape cinci ani şi-a încheiat activitatea sportivă şi s-a dedicat meseriei de profesor la Liceul cu Program Sportiv Iaşi. În ciuda lipsurilor financiare, Lenuţa Lupan a reuşit să îndrume tinerii spre gloria de care ea însăşi s-a bucurat pe terenul de handbal. În 2007, una dintre elevele sale a fost premiată la Campionatul Na-
ţional de Junioare III, pentru „cea mai bună extremă dreapta", iar anul acesta, o altă tânără speranţă de la liceul cu program sportiv a primit titlul de „cel mai bun pivot". „În momentul de faţă, doar cu un sprijin financiar am putea să punem pe picioare o echipă care să facă performanţă. Avem foarte mulţi copii talentaţi care, din păcate, pleacă din oraş pentru că aici nu au ce face după ce termină liceul", spune cu tristeţe antrenoarea.
Nascută: 5 februarie 1971, Galaţi
Educaţie: Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Iaşi
Experienţă: cinci ani de antrenorat la Liceul Sportiv Iaşi
Familie: căsătorită, un băiat
Cum este să laşi terenul pentru banca de antrenor?
Am momente când îmi este destul de greu. Pur şi simplu îmi vine să intru pe teren, să joc. Ca antrenor te simţi legat de mâini şi simţi că nu poţi face nimic să-ţi ajuţi echipa.
Ieşenii îşi doresc o echipă de handbal?
Nici nu vă închipuiţi cât de mulţi iubitori ai acestui sport sunt în Iaşi. De multe ori mi se întâmplă să merg cu taxiul, să fiu recunoscută şi întrebată ce s-a întâmplat cu echipa noastră.
Lenuţa Lupan spune că îi place să se relaxeze la pescuit, unde merge destul de des cu soţul său, dar şi să gătească.
Ieşeanca urăşte minciuna, oamenii falşi şi indiferenţa celor care ar putea să ajute handbalul, dar nu o fac. O activitate care îi ia mai mult timp decât ar vrea este curăţatul peştelui.
Se încarcă comentariile...
