Invenţie revoluţionară la Iaşi: Aparatul care depistează cancerul la sân în 7 minute (FOTO şi VIDEO)

Profesorul Octavian Baltag, cercetător în cadrul Facultăţii de Bioinginerie Medicală din Iaşi, a pus la punct cel mai performant dispozitiv din lume pentru descoperirea tumorilor mamare maligne. Aparatura profesorului are avantajul, spre deosebire de mamografele tradiţionale, că identifică tumorile în fazele incipiente.

A muncit patru ani împreună cu studenţi şi doctoranzi pentru a gândi radiometrul cu microunde ce depistează zonele cu temperatură ridicată care trag un semnal de alarmă pentru sănătate: chisturi sau cancer la sân.

Aparatul face ceea ce mamografiile folosite în clinicile de oncologie din ţară nu reuşesc la ora actuală. Laboratorul de termografie (n.r. - investigaţie a organelor cu ajutorul căldurii) reprezintă un proiect de cercetare câştigat prin competiţie de profesorul Octavian Baltag şi a fost realizat în cadrul Programului Naţional de Cercetare PN2 care a pus la dispoziţie 5 milioane de lei.

APARATUL CARE AJUTĂ LA DEPISTAREA TIMPURIE A CANCERULUI MAMAR

În laborator se efectuează investigaţii folosind echipament specializat care înregistrează radiaţia infraroşie emisă de corpul uman. Mai exact sunt detectate zonele cu temperatură ridicată care indică faptul că pot exista chisturi sau chiar cancer la sân. 

Zona roşie arată că există o problemă la sân

Depistarea unui eventual cancer la sân se face în circa 7-10 minute. „Mamografiile actuale care sunt în spitale nu pot detecta cancerul timpuriu, ci atunci când acesta este destul de avansat. Diagnosticarea se face în urma unei biopsii. Echipamentul nostru funcţionează astfel: se fixează pe coloană, se aşteaptă un moment şi se face înregistrarea din puncte în puncte astfel încât pe ecran se poate obţine o imagine grafică a coloanei. Atunci când se înregistrează o zonă roşie pe monitor înseamnă că există o problemă. Ca avantaj putem enumera că este rapidă, iar structurile care sunt dense şi care nu pot fi observate la o mamografie pot fi detectate timpuriu, înaintea unei faze clinice, structuri tumorale", spune cercetătorul Octavian Baltag. 

Profesorul intenţionează ca în acest an să obţină brevet de invenţie pentru aparat şi aşteaptă să vină comenzi de fabricare a acestuia. Până în prezent, aparatul a fost folosit şi pentru cazurile Clinicii de Oncologie a Spitalului „Sfântul Spiridon". Au fost examinate cu acest aparat peste 100 de persoane şi rezultatele au ieşit pozitive.

Aparat complementar electrocardiogramei

O altă invenţie a profesorului Octavian Baltag este laboratorul de bioelectromagnetism unde se găseşte aparatură care depistează depozite feroase din plămâni, ficat, inimă sau splină.

Aparatul complementar electrocardiogramei

Este asemănător electrocardiogramei, aparatul având capacitatea să identifice mai multe afecţiuni cardiace.

VEZI CUM FUNCŢIONEAZĂ APARATUL

„Destinaţia sa este detectarea câmpurilor biomagnetice produse de activitatea bioelectrică a unor organe. Intenţionăm să corelăm unele afecţiuni cardiac cu semnalele biomagnetice împreună cu colegii noştri de specialitate", explică cercetătorul Octavian Baltag.

Perie de dinţi inovativă

Profesorul Octavian Baltag are peste 25 de brevete de invenţie, majoritatea în domeniul fizicii. 80% dintre ele au avut aplicaţii militare. În domeniul medical a mai inventat un singur dipozitiv: o perie de dinţi.

Brevetul de invenţie al periei de dinţi

Aceasta însă este total diferită de cele obişnuite şi prezente pe  piaţă. În mânerul celei gândire de profesorul Octavian Baltag şi studenta Roxana Silvia Tipa se găseşte pastă de dinţi şi un jet de apă, astfel încât spălarea este posibilă oriunde te-ai afla. „Gelul de dinţi sau pasta iese prin nişte perişori prevăzuţi cu orificii", explică cercetătorul Octavian Baltag.

Orificiile din perioşorii periei de dinţi

Experimente pe un şoarece transgenic pentru a împiedică creşterea tumorilor

Un alt cercetător ieşean, conf. dr. Bogdan Dragoş Grigoriu, lucrează din 2002 cu o echipă din Franţa pentru a inhiba creşterea tumorilor.

„Am demonstrat că endocanul, o moleculă, favorizează creşterea tumorilor. Inhibarea lui prin utilizarea de anticorpi monoclonali duce la încetinirea creşterii tumorale. Apoi am descoperit că un derivat din endocan poate duce la această inhibiţie a creşterii tumorale", explică profesorul Grigoriu.

Cercetările medicilor în acest domeniu continuă folosind drept cobai un şoarece transgenic. Pentru a demonstra că ceea ce au inventat este viabil, doctorii au nevoie de cam 20 de generaţii de şoareci, echivalentul a încă doi ani de muncă. 

Cercetarea în România, la pământ

Ieşeanul Bogdan Grigoriu susţine că a ales să facă munca de cercetare în Franţa pentru că ţara noastră nu-i punea la dispoziţie timpul şi resursele financiare necesare. „Finanţările în România sunt pentru proiecte pe termen scurt, de 2-3 ani. La noi în ţară nu avem structure suficiente pentru un proiect lung, cum este acesta", spune cercetătorul.

Că acest capitol nu este unul forte al nostru este recunoscut şi reprezentanţii universităţilor. Drept dovadă, timp de trei ani, cercetarea nu a mai primti bani.

„Fondurile pentru cercetare s-au acordat când suficiente, când insuficiente, dar nu s-au acordat cum trebuie şi au fost proiecte de cercetare care au primit bani deşi nu meritau şi au fost alte proiecte de cercetare care meritau să primească banii, dar au primit mai puţini. Din 2008 când a venit criza nu mai sunt bani pentru multe, iar învăţământul şi cercetarea nu au mai primit bani", spune Dragoş Pieptu, prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa" Iaşi.