Ieşenii investesc în bijuterii de aur

Comerţul cu metale scumpe este considerat o afacere sigură şi profitabilă în vremuri de criză. Investiţia în lănţişoare şi cercei pare a fi singurul pariu câştigător cu criza. Ieşenii nu mai cumpără aur ca podoabe, ci pentru a le aduce profit.

Radu este un ieşean care a plecat să muncească în străinătate din cauza greutăţilor. Avea o familie de întreţinut şi a lucrat în Italia. Când s-a întors în Iaşi, a început să investească o parte din banii câştigaţi.

„Am ales să mă implic mai întâi în afacerile cu imobiliare, însă a trebuit să mă retrag deoarece nu ieşeam în profit“, ne-a spus Radu, care nu a dorit să-şi divulge numele întreg.

„Bag 1.000 de euro în aur“

După ce a studiat atent piaţa locală, el a ales comerţul cu aur. Şi-a scos economiile din bănci, a publicat un anunţ şi a adunat într-o lună aproape 50 de grame de aur de 14 karate, adică bijuterii precum lănţişoare, inele şi brăţări.

„Achiziţia de aur este cea mai sigură investiţie pe timp de criză. 1.000 de euro vreau să bag în aur, după care mă opresc. Voi revinde aurul atunci când îmi va conveni pentru a scoate profit“, a mai spus Radu, care s-a recomandat drept „liber profesionist“.   Potrivit lui Vasile Cocriş, profesor în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, tendinţa predominantă a moldovenilor este spre economie, nu spre investiţie, dar câştigurile rapide şi sigure din urma comerţului cu aur i-a determinat să scoată banii de la puşculiţă.

„În Moldova, economiile populaţiei sunt mai mari decât în alte părţi ale ţării deoarece oamenii nu investesc banii, ci îi strâng“, ne-a spus profesorul. Acesta mai susţine că ieşenii nu au alte alternative ca să obţină venituri rapide.

Ei se feresc de bănci pentru că acestea măresc sau scad dobânzile peste noapte, iar piaţa imobiliară este aproape zero. „Comerţul cu aur a crescut datorită fenomenului tezaurizării. În contextul turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale, mulţi investitori preferă să se orienteze către active considerate sigure, cum sunt obligaţiunile emise de Trezoreriile din economiile mari sau plasamentele în metale preţioase“, a mai spus profesorul.

Iaşiul, pe locul 2 în ţară la cumpărat de aur

În acest timp, piaţa locală a aurului înfloreşte. Un gram de aur de 14 karate costă în momentul de faţă 70 de lei, de 18 şi 21 karate costă câte 90 de lei, iar cel de 24 de karate costă 95 de lei.

Studiile realizate de Piraeus Bank arată că Iaşiul este al doilea mare cumpărător de aur din ţară, după Bucureşti. De la începutul anului, banca a vândut 100 de kilograme în lingouri, din care cele mai multe au ajuns la Bucureşti, adică 40 de kilograme, urmat de Iaşi cu 14 kilograme.