Ieşenii care păzesc ţara de radiaţii (GALERIE FOTO)

După dezastrul de la Centrala Cernobîl la Iaşi a fost deschisă singura Staţie de Radioactivitate a Mediului de pe graniţa de Nord Est a ţării. Non stop aici lucrează cinci specialişti care din oră în oră verifică dacă asupra României se va abate vreun nor cu potenţial de poluare radioactivă.

Cel mai sigur bloc din România a fost construit la Iaşi. Vezi despre ce imobil este vorba (UPDATE, FOTO)

De 26 de ani la Staţia de Radioactivitate de la Iaşi nu s-a stins niciodată lumina. 24 de ore din 24, zilnic, patru fizicieni şi un inginer veghează la sănătatea întregii ţări. Cea mai mică depăşire a limitelor de radioactivitate din aer, apă sau sol este înregistrată şi trimisă în 60 de minute spre Bucureşti de unde se elaborează, ulterior, planurile care salvează vieţile a milioane de români.

Staţia ieşeană face parte din reţeaua naţională de monitorizare a stării mediului şi este singura din Regiunea de Nord Est. Aerul, apa, solul şi plantele sunt monitorizate zilnic de specialişti pentru a vedea dacă au apărut sedimente sau depuneri cu calităţi radioactive.

„Suntem staţia care monitorizează radioactivitatea mediului din Regiunea de Nord Est în baza diferiţilor factori de mediu. Facem măsurători beta globale, adică zilnice, şi gama spectrometrice, adică lunare. Probele din aer, depuneri şi precipitaţii sunt măsurate zilnic. La ape mai analizăm inclusiv râul Prut, cu probe zilnice de la staţia Chiriţa şi săptămânale de la Ungheni", explică Ionica Amişculesei, fizician în cadrul Staţiei de Radioactivitate de la Iaşi. De când lucrează aceasta aici, din 1989, nu s-a mai înregistrat nicio depăşire a pragului de alertă la compuşii radioactivi.

„Rămăşiţele" Cernobîlului încă mai sunt detectate

„Eu nu lucram atunci, dar ştiu că după Cernobîl un an întreg s-au înregistrat depăşiri. De fapt, atunci s-au pus şi bazele sistemului de avertizare. În prezent, conform măsurătorilor, înregistrăm în fondul natural nivelul de radioactivitate care era înainte de Cernobîl", spune fizicianul.

Cu toate acestea, specialiştii de la Staţia de Radioactivitate încă mai depistează în probele analizate compuşi specifici exploziei care a avut loc acum 26 de ani. „Încă mai detectăm în probele de sol urme de Cesiu, dar, din fericire, nu sunt depăşiri ale limitelor normale. Iod radioactiv nu mai găsim de mult. Acesta este diferit de iodul natural, deoarece este creat în mod artificial şi se regăseşte doar în reacţiile din centralele nucleare", detaliază Ionica Amişculesei.

Radiaţiile din Japonia nu periclitează sănătatea românilor

În prezent, conform acesteia, radiaţiile întregistrate după exploziile din Japonia nu pun în pericol sănătatea românilor. „Sunt 9.000 de kilometri distanţă între noi şi Japonia, mai sunt şi curenţii de aer care nu favorizează propagarea norului spre România. Rusia, China, Coreea, acestea sunt ţările care ar trebui să îşi facă probleme", spune fizicianul.

Cu toate acestea, un motiv de îngrijorare, conform specialiştilor, sunt minele şi depozitele de Uraniu din zona Moldovei. „La Suceava sunt mine de Uraniu, la Piatra Neamţ este halda de steril de la Bicaz - Tulgheş, în care pot exista resturi radioactive, iar la Bacău este halda de fosfo-gips. Sunt zone cu risc radiologic crescut, monitorizate constant, inclusiv de către Institutul Naţional de Meteorologie care verifică direcţia vântului, să nu bată spre centrele urbane", spune Ionica Amişculesei.

Sfaturi în caz de poluare radioactivă

Cu toate că până acum nu a fost cazul, specialiştii de la Iaşi sunt pregătiţi să ia măsurile de protecţie în cazul unei contaminări cu substanţe radioactive.

„În primul rând trebuie să ne protejăm noi, deoarece aici cantitatea de radiaţii este automat mai mare. Avem halate, manuşi, ochelari de protecţie şi măşti. De asemenea, avem şi razometre portabile cu care urmărim doza de radiaţii de la spaţiul de lucru", spune fizicianul.

Aceasta spune că primele măsuri pe care trebuie să le ia populaţia în cazul poluării radioactive ţin de izolarea în propriile case. „Trebuie evitat cât mai mult contactul cu aerul poluat de afară. Fructele, care au risc mare de contaminare, nu trebuie consumate. Trebuie etanşeizate cât se poate spaţiile de locuit şi neapărat trebuie administrată iodură de potasiu pentru ca iodul radioactiv să nu fie asimilat de organism. Ceea ce este mai important de ştiut este că radionuclizii artificiali nu se pierd prin fierbere", a conchis Ionica Amişculesei.