Iaşi: Universitarii pensionabili ţin cu dinţii de catedră. Rectorii îi acceptă pentru prestigiu, studenţii reclamă metodele de predare

Profesori cu vârsta peste 65 de ani au cerut prelungirea contractului

Amfiteatrele universităţilor din Moldova sunt pline cu profesori de vârsta a treia. Numai la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iaşi, 12 cadre care au peste 65 de ani deţin funcţia de profesor universitar, iar alte 38 de persoane sunt profesori consultanţi.

Primii predau şi verifică cunoştinţele studenţilor, în timp ce profesorii consultanţi au ca atribuţie doar conducerea de doctorate. Printre cei care au cerut prelungirea de activitate se numără prof. univ. dr. Laurenţiu Şoitu (65 de ani). Acesta susţine că nu se va lăsa de meserie în următorii trei ani. 

Lucian Şoitu nu renunţă la catedră pe motiv că are proiecte europene în derulare

„Am început în septembrie două proiecte în valoare de 10 milioane de euro. Dacă aş renunţa mi-ar lua cam 6 luni să-i explic celui care vine ce are de făcut. Doar dacă îmi pierd vederea m-aş împăca cu gândul să plec", spune Şoitu.

Decani la vârsta a treia la Politehnică

Melancolici sunt şi cei 28 de profesori consultanţi de la Universitatea Agronomică (USAMV) din Iaşi. Ion-Valeriu Ciurea (69 de ani) recunoaşte că nu se mai simte în stare să se ocupe nici măcar de conducerea de doctorate. „De doi ani am nişte probleme şi nici nu am mai luat studenţi la doctorat. Mă ocup doar de cei pe care-i aveam deja în stagiu", spune Ciurea.

Ion-Valeriu Ciurea spune că sănătatea nu-i permite să se mai ocupe de doctoranzi

La Universitatea de Medicină (UMF) din Iaşi, 21 de persoane care au depăşit 65 de ani se prezintă la ore fără să ceară vreun ban în schimb. Cei mai mulţi, 11, predau la Facultatea de Medicină.

Nici de la Politehnică nu lipsesc vârstnicii. Deşi legea nu permite, doi dintre ei ocupă chiar funcţii de conducere. Este vorba despre Nicolae Ţăranu, decanul Facultăţii de Construcţii, şi Virgiliu Onofrei, decanul Facultăţii de Arhitectură. „Legea Educaţiei prevede că nu ai voie să deţii funcţie de conducere dacă ai contract de prelungire a activităţii. Sunt şi abateri, mai ales că legea la noi nu prea se respectă", spune Constantin Amihăesei, liderul sindicatului „Unio". Un alt pensionabil, Mihail Voicu, este preşedintele Universităţii Tehnice „Gh. Asachi" (UTI). „Mă simt încă apt să lucrez. Consider un pic jenant să vorbesc despre acest aspect", spune Voicu.

Mihail Voicu ocupă funcţia de preşedinte al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“

Şi în staff-ul Universităţii „Ştefan cel Mare" din Suceava (USV) există 13 cadre didactice pensionate care încă desfăşoară activitate la catedră. Este şi cazul profesorului de geografie Ioan Iosep (67 de ani). „Predau pentru că mai pot, dar şi pentru că am început o serie de proiecte", spune Ioan Iosep.

Ioan Iosep se simte încă în putere pentru a sta printre studenţi

Studenţii povestesc însă că profesorii pensionabili din anii anteriori nu mai aveau rezistenţa necesară pentru a-şi ţine orele.

„A adormit în timpul unei prezentări"

„Anul trecut, profesorul Horia Hulban a adormit în timpul unei prezentări. Nu ştiam dacă să-l trezim. Am înţeles că s-a pensionat", povesteşte Luciana S., studentă în anul I la Masterat.

O altă tânără rememorează că în primii ani de studenţie un profesor de vârsta a treia abia vorbea. „Domnul Ioan Lobiuc vorbea doar ca să fie auzit în primul rând din amfiteatru. Citea de fiecare dată de pe nişte foi îngălbenite, iar la examene nota după numărul de pagini scrise", spune Viorica C., absolventă a Universităţii „Cuza".

Carol Stanciu

La 72 de ani, vrea la catedră

Carol Stanciu (72 de ani), fost rector al UMF şi fost decan al Facultăţii de Medicină, este de doi ani în proces cu conducerea universităţii pentru că nu i s-a mai permis accesul la catedră. „Sunt în stare să predau perfect materia. Am scris cursuri şi nu-mi va fi greu să-mi reiau activitatea didactică. Dacă se rezolvă cu procesul, mă întorc la universitate fără nicio discuşie, în orice oră din noapte sau din zi", spune Carol Stanciu.

Rectorii îi acceptă pentru prestigiu şi cheltuieli mici

În medie, un profesor consultant câştigă până la 600 de lei lunar. La Medicină, cei care-şi prelungesc activitatea fac voluntariat.

Şefii universităţilor nu privesc cu ochi răi prezenţa pensionabililor la catedră, mai ales că sumele care le intră vârstnicilor în buzunare lunar nu sunt consistente.

 Majoritatea sunt remuneraţi i în regim de plată cu ora. La Agronomie, un profesor aflat în prelungire de activitate agoniseşte în medie într-o lună 200-600 de lei.

„Doar şapte cadre didactice din cele pensionate mai ţin ore, restul se ocupă doar de conducerea de doctorate. Plata se face în funcţie de numărul de ore, iar nivelul de salarizare este egal cu cel al unui şef de lucrări. Mai exact, câştigă undeva între 200 şi 600 de lei. Au un regim de plată cu ora, iar posturile nu sunt blocate", spune Gerard Jităreanu, rectorul Universităţii Agronomice.

„Nu primesc o sumă decentă"

Şi conducerea Universităţii „Cuza" recunoaşte că suma pe care o primesc aceşti profesori este nesemnificativă. „În domeniile umaniste şi al ştiinţelor sociale trebuie să acumulezi cunoştinţe o viaţă întreagă. Nu toţi profesorii care au depăşit vârsta de 65 de ani ar trebui eliminaţi. Ei primesc în shimb lunar o sumă modică, prea mult spus o sumă decentă", spune Vasile Işan, rectorul de la „Cuza". La Universita-tea „Gh. Asachi", salariul unui profesor consultant se apropie de cel al unui profesor universitar cu normă întreagă.

La UMF se face voluntariat

„Avem 67 de profesori consultanţi şi 10 profesori cu prelungire de contract. Sunt personalităţi mari. Câştigă la fel ca un profesor obişnuit, nu iau un salariu mai mare", explică Ion Giurmă, rectorul UTI. Cea mai câştigată este UMF pentru că cei 21 de profesori pensionaţi, dar care au ales catedra nu sunt remuneraţi. Aceştia lucrează în regim de voluntariat.

Ce spun studenţii?

„Predau bine, s-au obişnuit cu modul nostru de a fi libertini. Experienţa i-a ajutat să-şi dea seama că nu suntem chiar aşa de răi" - Adina Miron, studentă anul I

„Sunt foarte plicitisitori şi se poartă ca nişte comunişti" - Vlad G., studentul anul IV

„Vorbesc prea încet şi nu au informaţiile actualizate. Predau de pe cărţile pe care le aveau în timpul studenţiei lor" - Alexandra Ciobanu, anul II Master.

„Sunt ok. Îşi cam pierd răbdarea la predat, dar sunt în regulă în general" - Laur Lozneanu, student anul I

„Se descurcă pentru că au o anumită experienţă pe care au acumulat-o în timp. Mi-a plăcut să particip la orele lor" - Dumitriţa Costinaş, studentă anul I

„Predau foarte mult şi nu explică deloc. Să-i lase pe cei mai tineri să vină la catedră" - Andreea Munteanu, studentă anul I