Ieşenii preferă să moară decât să-şi piardă locul de muncă

Sute de persoane lucrează zilnic în medii care le pun în pericol sănătatea. Cu toate acestea, la cadrele specializate în medicina muncii ajung doar o mână de oameni lunar.

Mulţi dintre angajaţii ieşeni preferă să rămână la serviciu în ciuda mediului pericolos pentru sănătate în care lucrează, doar pentru a avea în continuare o sursă de venit. Silicozele, boli cauzate de inhalarea prelungită a dioxidului de siliciu, polineuropatiile, care afectează nervii periferici, cauzate de exercitarea prelungită de presiune asupra unor nervi periferici superficiali, hipoacuziile sau surdităţile sunt cel mai des întâlnite boli profesionale.

„Anul trecut, în evidenţele noastre au fost declarate zece boli profesionale, majoritatea silicoze, boli care sunt specifice industriei grele. Polineuropatiile sunt, de asemenea, boli profesionale des întâlnite în cazul celor care lucrează cu noxe. Acestea apar când se folosesc prenadez sau diluanţi tot în industria grea“, a explicat Adriana Grecu, directorul coordonator al Casei Judeţene de Pensii, instituţia care ţine, prin intermediul Oficiului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, evidenţa accidentelor şi a bolilor profesionale, pentru a propune cazurile pentru finanţare.

Stresul profesional nu este încadrat ca boală
Conform reprezentanţilor instituţiei, boli grave pot apărea în toate domeniile industriei, numai că nu sunt declarate. „Puţini sunt cei care sesizează contactarea unei boli profesionale pentru că medicul de medicina muncii de la companie le dă adeverinţa pe care scrie «apt condiţionat» şi îşi pot pierde locul de muncă“, a completat directorul CJP.

Până acum, anul acesta, în evidenţele instituţiei, au fost înregistrate doar două cazuri de boli profesionale, unul de silico-tuberculoză şi tuberculoză. „Cazul de tuberculoză a fost chiar un medic care a contactat boala în spital“, susţin reprezentanţii Casei de Pensii.

Cu toate că o mare parte a angajaţilor din judeţ se plâng de condiţiile grele de la locul de muncă şi de orele suplimentare pe care aceştia trebuie să le efectueze, stresul nu este deocamdată încadrat ca boală profesională. „Nu este încadrat pentru că nu poate fi cuantificat“, explică reprezentanţii Casei de Pensii.